Elevul din Bacău care a murit în curtea școlii putea fi salvat. Ancheta scoate la iveală erori grave în lanțul intervenției

Moartea lui Robert, elevul de clasa a VIII-a care s-a prăbușit în curtea unei școli din județul Bacău, ar fi putut fi evitată dacă intervenția de urgență ar fi fost gestionată corespunzător. Aceasta este concluzia raportului întocmit de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), care evidențiază o serie de greșeli și omisiuni în lanțul de salvare.

Potrivit anchetatorilor, apelul la 112 a fost efectuat la ora 12:32, iar cei care au solicitat ajutor au precizat încă de la început că băiatul nu mai respiră. Cu toate acestea, primul echipaj trimis la fața locului nu avea medic, iar o ambulanță complet echipată a ajuns la școală abia după aproape două ore. Mama copilului este convinsă că o intervenție mai rapidă i-ar fi putut salva viața fiului său. „Dacă ambulanța ajungea la timp, îl salvau”, a declarat aceasta.

Citește și: Momente de panică la o școală din Bihor. Un individ a încercat să ia un copil pretinzând că a fost trimis de tatăl său

Raportul DSU arată că operatorii din dispecerat au ignorat mai multe opțiuni disponibile pentru o intervenție rapidă. La doar șapte kilometri de locul incidentului se aflau trei pompieri instruiți în resuscitare și o autospecială de prim ajutor care putea ajunge în scurt timp la copil, însă echipajul nu a fost mobilizat.

„În mod normal, apelurile de urgenţă care vin prin 112 sunt clasificate pe coduri. Acesta era de cod roşu. Transferând apelul către SAJ şi alocând un echipaj medical cu ambulanţă tip B, nu s-a mai analizat şi această soluţie”, a explicat Ovidiu Cărăşel, reprezentant al ISU Bacău.

Anchetatorii au constatat că exista și posibilitatea solicitării unui elicopter SMURD. Două aeronave erau disponibile la Galați și Brașov în momentul producerii incidentului, însă niciuna nu a fost trimisă la caz. Reprezentanții Serviciului de Ambulanță Bacău susțin însă că intervenția aeriană nu ar fi schimbat deznodământul.

Raportul relevă și probleme de coordonare între structurile de intervenție. În sediul comun al Ambulanței și ISU, cele două dispecerate funcționau separate de un paravan, despre care anchetatorii consideră că putea afecta comunicarea rapidă între operatori. Reprezentanții ISU contestă însă această concluzie și susțin că separatorul nu împiedica schimbul de informații.

O altă situație controversată vizează intervenția a doi medici de familie care au ajuns la fața locului la scurt timp după prăbușirea copilului. Potrivit raportului, aceștia nu au inițiat manevre de resuscitare și au așteptat sosirea ambulanței. Cei doi medici au fost transportați la școală chiar de primarul localității.

Raportul DSU a fost transmis către Poliție, Parchet, Colegiul Medicilor și Ministerul Sănătății pentru verificări suplimentare și stabilirea eventualelor responsabilități.

În urma concluziilor anchetei, personalul medical și dispecerii implicați vor fi reinstruiți pentru gestionarea situațiilor de urgență, iar persoanele care au greșit în acest caz au fost sancționate cu amenzi de câte 5.000 de lei.

Cazul lui Robert readuce în atenție importanța timpului de reacție în intervențiile medicale de urgență și necesitatea utilizării tuturor resurselor disponibile atunci când viața unui pacient depinde de fiecare secundă.