România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai grave probleme sociale din Uniunea Europeană: numărul foarte mare al nașterilor în rândul minorilor. Potrivit datelor prezentate de organizația Salvați Copiii, peste 41% dintre mamele cu vârsta sub 15 ani din UE sunt din România, deși țara noastră reprezintă doar aproximativ 4% din totalul nașterilor la nivel european.
Statisticile evidențiază o discrepanță îngrijorătoare. În timp ce România contribuie cu doar 4,04% la numărul total al nașterilor din Uniunea Europeană, ponderea sa în cazul nașterilor la minore ajunge la 26,19%, iar în cazul fetelor sub 15 ani urcă la 41,39%.
Citește și: Alocația pentru copii ar putea scădea la 100 de lei. Parlamentarii propun o bursă de prezență de 250 de lei
În anul trecut, în România s-au născut 5.815 copii din mame minore. Dintre acestea, 496 aveau sub 15 ani. Mai mult, aproape unul din cinci copii născuți din mame minore nu este primul copil al acestora, ceea ce indică existența unor situații repetate de sarcină la vârste foarte fragede.
Consecințele medicale sunt semnificative. Specialiștii atrag atenția că riscul ca nou-născuții să aibă o greutate mică la naștere crește pe măsură ce scade vârsta mamei. Dacă la nivelul populației generale procentul este de 8,04%, în cazul mamelor sub 15 ani acesta ajunge la 15,9%.
Una dintre cauzele identificate este lipsa monitorizării medicale în timpul sarcinii. Aproape jumătate dintre nașterile înregistrate la mame sub 15 ani (43,3%) au avut loc fără control prenatal, comparativ cu media națională de 28,35%.
Problema mamelor minore este strâns legată de fenomenul sărăciei. Potrivit datelor prezentate de Salvați Copiii, 32,4% dintre copiii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Pentru aproximativ 1,163 milioane de copii, accesul la resursele necesare unui trai sănătos reprezintă o provocare constantă. Deși indicatorii privind riscul de sărăcie au înregistrat o ușoară îmbunătățire în ultimii ani, copiii continuă să fie mai vulnerabili decât adulții, diferența fiind de aproximativ șase puncte procentuale.
În același timp, datele pentru anul 2025 indică o agravare a sărăciei nutriționale. Ponderea familiilor cu copii care nu își permit o masă cu carne, pește sau proteine vegetale echivalente cel puțin o dată la două zile a crescut de la 14,6% la 17,2%. Situația este și mai dificilă în cazul familiilor monoparentale, unde procentul a urcat de la 19,5% la 25,9%.
Sărăcia influențează direct și accesul copiilor la educație. Un studiu realizat de Salvați Copiii România în vara anului 2025 arată că 58% dintre familiile ai căror copii participă la programele educaționale ale organizației nu pot acoperi cheltuielile necesare școlarizării fără ajutor extern.
Procentul crește dramatic în cazul familiilor care se consideră sărace, ajungând la 87%. De asemenea, aproximativ 70% dintre familiile cu un nivel educațional scăzut întâmpină dificultăți majore în susținerea costurilor legate de educația copiilor.
Organizațiile de protecție a copilului avertizează că fenomenul mamelor minore, sărăcia și abandonul școlar sunt probleme strâns legate, care necesită măsuri urgente și politici publice eficiente pentru a reduce vulnerabilitatea copiilor și a familiilor din România.
0 Comentarii