Un grup format din nouă state membre ale Uniunii Europene solicită Bruxelles-ului schimbarea abordării privind gestionarea populației de cormorani, păsări acvatice protejate în prezent la nivel comunitar, dar tot mai contestate de sectorul piscicol.
Subiectul a fost discutat recent între miniștrii agriculturii și oficiali europeni, pe fondul unor estimări care indică un impact semnificativ asupra resurselor piscicole. Potrivit datelor invocate în documentele de lucru, populația europeană de cormorani — estimată la aproximativ două milioane de exemplare — ar consuma anual în jur de 360.000 de tone de pește, echivalentul a circa o treime din producția de acvacultură a Uniunii Europene.
Statele din est și nord cer intervenții directe
Țările din regiuni precum Europa Baltică, Europa Centrală și de Est susțin că actualul cadru de protecție este prea restrictiv și propun introducerea unor măsuri de control mai ferme. Printre variantele discutate se numără: reducerea controlată a populației prin vânătoare, perturbarea coloniilor de cuibărit și metode de limitare a reproducerii, inclusiv intervenții asupra ouălor.
Oficialii care susțin inițiativa afirmă că obiectivul nu este eliminarea speciei, ci menținerea unui echilibru între biodiversitate și protejarea fermelor piscicole.
Ministrul ceh al agriculturii, Martin Šebestyán, a subliniat că este necesar un „model sustenabil” de coexistență, în care populația de cormorani să fie menținută la un nivel controlabil, fără a pune în pericol industria pescuitului.
Ecologiștii resping ideea: „Problema nu sunt păsările”
Organizațiile de mediu avertizează însă că direcția propusă riscă să deturneze atenția de la problemele reale ale ecosistemelor acvatice. Reprezentanții acestora susțin că păsările sunt folosite ca „țap ispășitor” pentru degradarea habitatelor provocată de activitatea umană.
În plus, soluțiile de control ar fi costisitoare și greu de menținut pe termen lung, având în vedere mobilitatea ridicată a speciei. În schimb, ecologiștii propun investiții în protejarea habitatelor și în măsuri preventive pentru fermele piscicole, precum plase de protecție.
„Refacerea ecosistemelor este soluția reală pe termen lung”, a transmis o reprezentantă a organizației BirdLife, subliniind că râurile și zonele de coastă restaurate pot stabiliza natural populațiile de pește.
Un conflict vechi de secole, readus în actualitate
Tensiunea dintre oameni și cormorani nu este o noutate. Încă din Evul Mediu, aceste păsări erau considerate dăunătoare în unele regiuni ale Europei. În secolul al XIV-lea există chiar documente care solicitau eliminarea lor din zonele actualei Polonii, din cauza pagubelor provocate pescuitului.
După o scădere drastică între anii 1950 și 1970, cauzată de vânătoare și pesticide, cormoranul și-a refăcut treptat populația datorită protecției legale introduse ulterior la nivel european.
Bruxellesul analizează posibile schimbări
Comisia Europeană analizează în prezent modul de aplicare al Directivei Păsări, cadrul legal care protejează specia din 1979. În paralel, este în desfășurare o amplă monitorizare a populațiilor de cormorani la nivel european, pentru a obține date actualizate privind impactul acestora asupra mediului și economiei.
Deși unele state cer relaxarea regulilor, organizațiile de mediu avertizează că o eventuală modificare a directivei ar putea deschide discuții mai largi privind protecția biodiversității în Uniunea Europeană.
0 Comentarii