Să ne hotărâm: a viețuit jumătate de secol „Simfonia Lalelelor” cu suișuri și coborâșuri, acum pare că și-a găsit cea mai potrivită locație, Luna Argeșului. Îi mai trebuie și un cămin pe măsura audienței pe care și-a cultivat-o. Se cuvine, ca oameni raționali ce ne considerăm a fi, să analizăm cum o fac fotbaliștii după fiecare meci, ce a mers bine și ce trebuie pentru a merge și mai bine. În cazul de față, retrospectiva urmează să cuprindă 1/2 secol. Ce a determinat afluxul vizitatorilor din întreaga țară? Dinozaurii care au fost pe afiș la unele ediții? Concertele nocturne?
Crosurile, boxul, artificiile? Fără comentarii, totul a avut la bază lumea florilor, creațiile Dumnezeiești cu rolul de a ne hrăni sufletul, redate în mod organizat privirilor noastre, în Expozițiile edițiilor S.L. așa cum au fost, în exclusivitate, până la ieșirea din Casa Cărții (cca. 40 ediții), la care s-au adăugat, în ultimul timp, covoarele de lalele pe peluzele Luncii Argeșului. Adaosurile care agrementează, parada tinerilor, micile încercări școlărești, serbările populare ș.a. sunt utile, întregesc ambianța generală de bucurie și satisfacție, percepute și consumate de comunitatea locală, căreia este necesar să i se cultive spiritul participativ la această manifestare devenită brand. Dar Piteștiul este integrat cu țara, chiar cu lumea de pe alte meridiane. Aici este marea artă, să decelăm oportunitățile de esență ale S.L. și să le dăm amplitudinea pentru a atrage, nu sute de mii, ci nivelul a milioanelor de turiști anual.
Așa se explică titlul prezentei pastile, „Doamna Maria Brâncoveanu”, varietate de lalele, creație de ultimi ani a laboratoarelor olandeze, subvenționată de Eparhia ortodoxă română din zona Rotterdam. Pe afișul (program) al ediției a 50-a ar urma să se remarce, în prim plan, această varietate cu încărcătură istorică (poate ne vom mai aminti de Constantin Brâncoveanu și fiii săi, ca probă de demnitate umană și patriotică), Tulipa Pitești, Laleaua galbenă de Cazane și Laleaua pestriță de Botoșani (prezentând publicului, în premieră, două comori existente în cele două rezervații din țara noastră), toate acestea constituindu-se într-o atât de necesară (și întârziată) Colecție Națională, alături de cel puțin 200-300 alte varietăți de lalele, pe care Piteștiul o merită și are, într-un fel, obligația să o realizeze ca Oraș al Lalelelor cu o lalea în stemă, fără a mai amini de aura care i-a adus strălucirea pe meridianele lumii, „Simfonia Lalelelor”.
Să nu uităm că, la origine, S.L. a avut o mică colecție de 58 varietăți de lalele plantate în anul de grație (pentru soarta lalelelor în Pitești), 1976. Și, de asemenea, pe afiș să se specifice, plantarea în spațiile verzi ale orașului, a cel puțin un milion de bulbi printr-un efort financiar, dacă n-am reușit să urnim o producție locală de bulbi, atunci printr-un concert nocturn mai puțin. De invitat, în mod expres, orașele înfrățite (de pe acum), pentru organizarea de standuri. Programul ediției a 50-a ar urma să specifice instituțiile de profesioniști din domeniu – universități, grădini botanice, companii din țară și străine, care vor realiza standuri. Cu totul deosebit, la o asemenea aniversare se impune, pentru organizarea de standuri, adresarea către marile municipii care au participat la multe ediții ale S.L.: București, Cluj, Brașov, Ploiești, Timișoara, Arad ș.a. Pentru toate acestea este necesar ca S.L să își revină la matcă, așa cum a fost organizată de o instituție de cercetare tehnico-științifică de interes național, cum a fost Trustul Pomiculturii (actualul Institut de la Mărăcineni) și o instituție administrativă, Primăria Pitești. Despărțirea s-a produs după 25-30 de ediții, așa cum am mai amintit, din cauza unui frustrat, funcționar la spațiile verzi, care s-a infiltrat în viața S.L. Un pas spre reluarea colaborării s-a făcut cu prilejul ediției a 49-a, când dl primar Cristian Gentea a avut o discuție în acest sens cu președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), prof. Florin Stănică și vicepreședintele acesteia, dr. Dorin Sumedrea, parcă o providență fericită, amândoi argeșeni și iubitori de flori. ASAS are în subordine Institutul de Legumicultură și Floricultură de la Vidra, inclusiv Institutul de la Mărăcineni. Academia are relații internaționale aducându-și contribuția la organizarea evenimentelor tehnico-științifice, mai ales Expoziția Dendro-floricolă și constituirea Colecției Naționale. Am atins stadiul în care, precum Kenkeuhof din Olanda, care, an de an, devine grădina Europei prin plantarea a câte 7 milioane de bulbi de lalele, prin cele două pavilioane expoziționale de interior, și noi, în Lunca Argeșului, putem deveni pentru o săptămână o adevărată Grădină a României, cu un pas spre Europa. Să sperăm.
Dr. ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. Pomicultura – cu oaste dezarmată
Citește și Pastila de frumos. Oaste de profesionişti pentru o agricultură eficientă
0 Comentarii