Săptămâna Mare cunoscută și ca Săptămâna Patimilor este săptămâna de dinaintea Învierii, când credincioșii merg cu smerenie la biserică, se roagă și așteaptă ziua de Paște.
În acest an, Paștele pică duminică, pe 12 aprilie, urmând ca cea de-a doua zi de Paște 2026 să fie sărbătorită pe 13 aprilie, luni. Săptămâna Mare este săptămâna cuprinsă între 6 – 12 aprilie, unde 12 aprilie este chiar prima zi de Paște.
În timpul săptămânii, la biserică se țin slujbe speciale numite denii, iar credincioșii creștini se adună, cu mic, cu mare, pentru a ruga pentru iertarea păcatelor lor. Mulți dintre ei se pregătesc sufletește, dar și trupește în această săptămână, ținând post pentru a putea primi cu inima curată lumina Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.
Săptămâna Patimilor este o săptămână binecuvântată, cu multe semnificații și superstiții care sunt respectate din bătrâni. În Săptămâna Mare înainte de Paște, gospodinele fac curățenie generală în case, mătură, spală geamurile, curăță curțile și repară tot ce necesită reparații. O tradiție din bătrâni spune că în prima zi din Săptămâna Mare trebuie scoase toate hainele la aerisit.
Doar în primele trei zile din acestă săptămână sunt permise muncile câmpului, precum săpat și semănat, dar și torsul, după care membrii familiei trebuie să ajute la pregătirile pentru Paște, inclusiv curățenie în gospodărie.
Femeile care nu terminau de tors înainte de Joia Mare, erau pedepsite de Joimărița, o zeitate a morții care veghea asupra focurilor în Joia Mare. Pedepsele ei constau în arderea degetelor femeilor, căldură excesivă și oala cu jăratec. În zona Olteniei, datina din bătrâni arată că cei mici merg la colindat și primesc drept răsplată ouă fierte pentru a le vopsi în Joia Mare.
Gospodinele folosesc cenușa din sobă de la Miercurea Mare pentru a o arunca peste legumele plantate în grădină, aceasta servind drept protecție împotriva dăunătorilor. În Joia Mare toate gospodinele vopsesc ouăle roșii, roșu simbolizând culoarea sângelui Mântuitorului care a curs peste ouăle așezate la baza crucii pe care a fost răstignit.
În Joia Mare se face și pomenirea morților, se aprind lumânări pentru ei și se face rugăciuni pentru iertarea păcatelor lor. Tot în această zi, seara se ține slujba Prohodului la biserică, atunci când creștinii cântă în cor și se roagă, dând roată bisericii.
În Vinerea Mare, gospodinele trebuie să se odinească pentru că se spune din bătrâni că orice treabă făcută în această zi va fi fără rod. Vinerea Mare este ziua în care Iisus a murit pe cruce pentru păcatele noastre. Credincioșii țin post negru și gospodinele nu au voie să coacă nimic la cuptor în această zi.
În dimineața acestei zile, se spune că cine aleargă desculț prin roua dimineții va fi sănătos tot anul. Tot în această zi nu se mănâncă urzici și nu se folosește oțet. Iisus a fost urzicat pe cruce și apoi i s-au udat buzele cu oțet atunci când el a cerut apă. La biserică nu se ține sfânta liturghie și morții nu se îngroapă în această zi. De asemenea, credincioșii merg la biserică să treacă pe sub masă de trei ori. Trecerea pe sub masă reprezintă coborârea în mormânt a lui Iisus Hristos după răstignire.
Gospodinele nu au voie să spele, să coasă sau să sacrifice animale în ogradă. Dacă în această sfântă zi din Săptămâna Patimilor plouă, atunci tradiția spune că va fi un an mănos.
În Sâmbăta Mare, gospodinele pot prepara mâncărurile tradiționale pentru ziua de Paște 2026, precum friptură, drob, sarmale, salată de boeuf, pască și cozonac.
0 Comentarii