- Dan Andronic. 3 martie 2026
Din cuprinsul articolului
Exclusiv EVZ. Cazul lui Alexandru Bălan expune una dintre cele mai complexe și periculoase operațiuni de spionaj desfășurate pe teritoriul României în ultimii ani. Fost șef al Direcției Generale Contraspionaj a Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS RM) și, ulterior, director adjunct al acestei instituții, Bălan a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT pentru comiterea infracțiunilor de tentativă la trădare prin transmitere de informații secrete de stat în formă continuată și divulgarea secretului care periclitează securitatea națională.
Rechizitoriul DIICOT, consultat în exclusivitate de EVZ, detaliază un tablou fascinant al spionajului modern: întâlniri clandestine în capitale europene, măsuri extreme de contrafilaj, spălare de bani prin case de schimb valutar, comunicare criptată prin metoda „drafturilor” și tranzacționarea unor documente „strict secrete” aparținând serviciilor de informații românești (SRI și SIE).
Accesul la secretele României
Baza activității infracționale a lui Alexandru Bălan a fost pusă în perioada 2015-2017, perioadă în care, din calitatea sa oficială în cadrul SIS Moldova, a participat la multiple activități de cooperare partenerială cu Serviciul Român de Informații (SRI). În acest context, el a intrat în posesia mai multor informații clasificate conexe spațiului Federației Ruse, inclusiv proiecții ofensive asupra serviciilor secrete rusești.
Fostul director adjunct al SRI, Romeo-Cristian Bizadea, a confirmat în fața anchetatorilor că Bălan a avut acces la informații clasificate cu nivelul „strict secret” pe standardele românești, informații care, dacă ar fi divulgate, ar putea prejudicia securitatea națională a României.
Deși Bălan a fost eliberat din funcția deținută în cadrul SIS Republica Moldova în anul 2023, ca urmare a unor fapte care au discreditat titlul de ofițer de informații, el a continuat să dețină în mod ilegal documente secrete de stat românești pe dispozitivele sale.
Întâlnirile clandestine de la Budapesta. Operațiunea KGB Belarus
Nucleul acuzațiilor de trădare se axează pe contactele pe care Alexandru Bălan le-a avut cu ofițeri ai Comitetului Securității de Stat (KGB) din Republica Belarus.
Întâlnirile au avut loc în Ungaria, la Budapesta, fiind caracterizate de măsuri stricte de conspirativitate.
Misiunea din mai 2024
Prima întâlnire documentată a avut loc în perioada 19-21 mai 2024. Patru ofițeri KGB Belarus: Vladimir Varazhbitau, Mikalai Dukshta (înregistrat ca diplomat la Ambasada Belarusului din Cehia), Vladimir Yarmak și Stanislau Bartashevich, s-au deplasat din Cehia în Ungaria folosind un autoturism Hyundai Tucson cu număr diplomatic ceh. Aceștia s-au cazat la hotelul The Aquincum din Budapesta, plătind în numerar, fără rezervare prealabilă, folosind pașapoarte diplomatice belaruse.
În același timp, Bălan a sosit la Budapesta cu avionul din Tallinn, via Varșovia. El a închiriat un apartament prin AirBnb pe strada Király nr. 87, folosind date fictive: numele „Alexandr Bălan”, născut în „Warsom”, furnizând un număr de pașaport fals.
Întâlnirea conspirativă dintre Bălan și ofițerii KGB a avut loc la data de 20 mai 2024, chiar în apartamentul închiriat de fostul spion moldovean. Analiza telefonului său a arătat că, pe durata a aproximativ 8 ore în acea zi, Bălan nu a răspuns la sute de notificări și apeluri, dedicându-și timpul întâlnirii.
Misiunea din aprilie 2025
Tiparul s-a repetat în perioada 8-11 aprilie 2025. Trei dintre ofițerii KGB, Dukshta, Yarmak și Varazhbitau, au revenit la Budapesta cu același Hyundai Tucson. Bălan a călătorit cu un autocar din Republica Moldova, tranzitând România. Din nou, a folosit o identitate falsă („Alex Belan”) pentru a închiria un apartament prin Booking.com, situat pe strada Szovetseg nr. 27.
Întâlnirile au avut loc în apartamentul lui Bălan pe parcursul a două zile. Pe 9 aprilie, ofițerul KGB Varazhbitau a intrat în apartamentul lui Bălan la ora 11:17 și a stat acolo aproape 11 ore, părăsind locația abia la ora 22:30. În tot acest timp, colegii săi de la KGB i-au adus mâncare.
A doua zi, pe 10 aprilie, Varazhbitau a petrecut alte 6 ore în apartamentul lui Bălan. Pe parcursul acestor întâlniri lungi, Bălan și-a ignorat complet telefonul mobil.
Spălarea banilor și contrafilajul
Imediat după întâlnirile cu agenții KGB, Bălan a inițiat o operațiune clasică de spălare a urmelor financiare. Pe 10 aprilie 2025, el a vizitat 11 case de schimb valutar diferite din Budapesta. Acțiunile sale au denotat un comportament conspirativ, petrecând timp pentru a observa trecătorii ca măsură de contrafilaj.
Scopul său nu a fost schimbarea unei valute în alta, ci „albirea” bancnotelor primite ca plată pentru trădare. El a schimbat suma de 1500 de euro (formată din 15 bancnote de 100 de euro) în 5 bancnote de 200 de euro și o bancnotă de 500 de euro. A doua zi, a repetat operațiunea, schimbând 1400 de euro din bancnote de 100 în bancnote de 200. Anchetatorii au subliniat că această metodă este utilizată pentru a înlătura posibilitatea ca sumele de bani deținute să fi fost marcate de către cei care i le-au remis, repectiv ofițerii KGB.
Anchetatorii au interceptat ulterior convorbiri din arest în care Bălan încerca să justifice soției sale proveniența unei sume uriașe de 100.000 de euro, bani care „cel mai probabil provin din surse ilicite”.
Criptare și „Comunicarea prin Draft”
Alexandru Bălan era un expert în securitate și folosea metode digitale avansate pentru a-și ascunde urmele.
Prima metodă era comunicarea prin draft. Bălan comunica cu ofițerii KGB folosind o metodă specifică serviciilor de spionaj, menită să evite interceptările. El și agenții străini aveau acces comun la adresa de email alvlapow@gmail.com. În loc să trimită mesaje care ar fi putut fi interceptate pe servere, ei scriau mesaje și le salvau în folderul „Drafts” (Ciorne).
Celălalt accesa contul, citea ciorna, o ștergea și răspundea tot printr-un draft. Dovada clară a acestei legături este că, la doar trei ore după ce Bălan a fost arestat, contul a…@gmail.com a fost accesat de la o adresă IP din Belarus, aparținând companiei de stat Beltelecom și a fost șters definitiv, într-o încercare de a distruge probele.
Rapoartele informative
Anchetatorii au reușit să recupereze din telefoanele lui Bălan șase mesaje de tip draft, redactate în limba rusă, cu titluri precum „Odesblog”, „Kiev 1”, „Les” sau „Geo”. Acestea erau rapoarte informative întocmite de Bălan în iulie 2025, bazate pe date obținute de la surse din armata și serviciul de informații al Ucrainei (SBU). Aceste surse aveau nume de cod precum „Caucazianul” sau „Reprezentantul pădurii”.
Unul dintre rapoarte (intitulat „Les”) este de o gravitate extremă, propunând crearea unui material compromițător pentru mass-media internațională cu scopul de a tensiona relațiile diplomatice dintre România (vizându-l pe președintele Nicușor Dan) și Republica Moldova (președinta Maia Sandu). Această activitate se aliniază perfect cu interesul Federației Ruse și al Belarusului de a destabiliza regiunea.
Criptare și distrugerea datelor
Pentru a-și proteja echipamentele (laptopuri, telefoane, hard disk-uri), Bălan le ținea în pungi „Faraday”, special concepute pentru a bloca semnalele electromagnetice și a preveni accesarea de la distanță.
El utiliza programul „VeraCrypt” pentru a cripta volume întregi de date și „Eraser” pentru a suprascrie și șterge definitiv informațiile, făcând recuperarea lor imposibilă.
Citește și:
Activitatea de spionaj a lui Alexandru Bălan nu reprezintă doar acțiunea izolată a unui fost ofițer corupt, ci expune un risc sistemic major la adresa României, survenit pe fondul conflictului din Ucraina.
Transmiterea rapoartelor de destabilizare, a identității ofițerilor români de intelligence și a documentelor strict secrete către Minsk și implicit Moscova confirmă faptul că Bălan a fost o piesă centrală într-un război hibrid menit să vulnerabilizeze România și Republica Moldova din interior. Trimiterea sa în judecată marchează un punct critic în combaterea rețelelor de spionaj estice aflate pe teritoriul României.
Articol preluat din evz.ro
0 Comentarii