Gheorghe Mitrofan: „Să zicem că nu mai e apă în Vidraru, că se întâmplă o calamitate. Există o rețea de puțuri care să-mi asigure minimul debitului pentru populație?”
Criza apei potabile de la Curtea de Argeș și din localitățile limitrofe a dat drumul, în aval de Vidraru, unui șuvoi de incompetență a factorilor responsabili, a celor care puteau preveni – din 2009 încoace – situația de astăzi. Dincolo de disputele politice pe această temă fierbinte, din care răzbate, ca de obicei, și un substrat electoral, dincolo de ipocrizie și de „dat cu părerea”, sunt mii și mii de oamenii care suferă de lipsa apei de luni întregi. Luni dimineața, înainte de comunicarea de către cei de la Sănătate Publică a noilor analize privind calitatea apei, am stat de vorbă cu primarii localităților afectate, dar și cu un specialist cu mare experiență în domeniu, ing. Gheorghe Mitrofan, fost manager al Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș. Le dăm cuvântul…
Gheorghe Mitrofan: „Ce fac eu cu o stație de tratare? Din ce an e? Eu trebuie să furnizez apă la populație, da? Ce sarcini am?”
Gheorghe Mitrofan, fost manager al Hidroelectrica Curtea de Argeș: „De ce sunt acum aceste discuții? Pentru că sunt două partide politice care-și impart voturile… Hidroelectrica a parcurs toate etapele pentru realizarea retehnologizării. Proiectul este foarte amplu, șapte ani durează: se schimbă tot ce înseamnă echipamente electrice, turbine, generatoare, transformator de putere… În ceea ce privește apa, ea nu e potabilă, cred eu, din cauza turbidității – peste limita pe care stația de la Curtea de Argeș putea să o trateze. Vorbim despre o stație de acum 30-40 de ani, cu tehnologia de atunci, în care turbiditatea era de maxim 20 NTU. Vorbeam cu colegii de la Prahova – știți că a fost și scandalul cu barajul de la Paltinu – deci stația lor, care e mult mai modernă, filtrează apă cu turbiditate de zece ori mai mare decât asta, adică în jur de 200 NTU… Vorbim, deci, de altă tehnologie, a anului 2026, nu din anul 2000.
E clar că lucrările de retehnologizare erau necesare. Primul semnal în acest sens s-a dat în 2009. Suntem în 2026! S-au făcut trei avize, s-au făcut toate demersurile, a fost o prezentare publică în ședință la Primărie, cu Mediu, cu toți, s-a prezentat lucrarea, s-au calculat riscuri. Deci, trebuia un pic mai multă implicare. Noi le-am asigurat volumul de apă necesar, dar apa cum e pe albie așa o luăm și noi. Aici e neînțelegerea, că ei spun că vor apă în niște parametri; păi, eu nu sunt furnizor de apă, nu e nici apa mea, e a Apelor Române… Cu toate că Hidroelectrica a ajutat foarte mult Aquaterm-ul, m-am implicat personal și le-am făcut priza de apă gravitațională. În 2019-2020 am finalizat lucrările acolo și Aquaterm a scutit aproape 20.000 euro pe lună plată energie, pentru pompele pe are le aveau; acum merge gravitațional. Sunt niște avantaje fantastice, zic eu, pe care le-a asigurat Hidroelectrica. Plus, Hidroelectrica încasează pe apa pe care o furnizează Aquaterm-ului 143 lei, plus TVA. În condițiile în care dânșii iau 21.000 de metri cubi pe zi. Dacă acest volum l-am înmulți cu cât e prețul apei la clientul final, am vedea că s-ar aduna niște bani. În condițiile în care ei spun că 73-74% din volumul ăsta e pierdere. Ne cunoaștem cu toții… Nu poți să spui că ai pierdere 73%; mi se pare o chestie neperformantă.
Ce să mai vorbim de puțuri de adâncime sau de a doua sursă de apă?! Exista și a doua sursă de apă, barajul de la Cerbureni, care are priză în baraj și, tot așa, cu dl Popescu, inginerul dâșilor la momentul respectiv, am curățit-o și era funcțională, am făcut probe. Ulterior nu știu ce s-a mai întâmplat. Dar și acolo turbiditatea era în aceiași parametri, pentru că, dacă pe albie vine tulbure… N-a fost o previziune, un master-plan. Ca și cu retehnologizarea. Puteam să rămânem cu echipamentele vechi, dar riscam alte lucruri. Repet, din 2009 noi am făcut primul studiu de fezabilitate și au început primele discuții pe teme și pe caiete de sarcini. Suntem în 2026 și de abia a început implementarea lucrărilor. În toată această perioadă clar trebuiau luate măsuri. Dar și dacă nu era retehnologizare, să zicem că nu mă interesează… Ce fac eu cu o stație de tratare? Din ce an e? Eu trebuie să furnizez apă la populație, da? Ce sarcini am? Să am o rezervă de apă, să am niște rezervoare intangibile, pentru incendiu, pentru situații de urgență, pentru… Sunt trei rezervoare mari în Curtea de Argeș, scoase din uz.
Să zicem că nu mai e apă în Vidraru, că se întâmplă ceva, o calamitate, sau că, nu știu, nu putem să mai dăm apă din Vidraru. Există o posibilitate subterană, o rețea de puțuri, canale, care să-mi asigure minimul debitului pentru populație? Cu restricție, dar măcar să fie… Că dacă, Doamne ferește, nu știu, se întâmplă ceva la Vidraru, de unde mai iei apă? Avem vreun puț? M-a întrebat cineva dacă au existat puțuri înainte de 1989. Da. Orașul Curtea de Argeș avea o rețea de puțuri. Dar s-au dezafectat sau nu știu ce s-a întâmplat cu ele. Astea sunt niște întrebări care ar trebui puse. Tehnologia stației din ce an e? Păi, din anii ‘70-’80. Ce-am făcut în acest sens? Ce s-a schimbat, cum a evoluat? Ce factori chimici au apărut în plus? DSP face analize și constată niște parametri în apă. Și cum anihilezi parametrul respectiv? Se bagă precipitații în apă, apa se precipită, se depună și se trece prin mai multe tipuri de filtre: de carbon, de presiune, pentru debite mari… Tehnologia e mult avansată față de ce există acolo.
„Soluţii de moment: staţii mobile de tratare”
Nu e Hidroelectrica vinovată că nu mai vine apă curată pe albie. Sunt mai mulți factori. Nu zic că e primarul de vină sau Aquaterm-ul. Trebuie un master-plan de care să se țină. Cum face, uite, Hidroelectrica. După 50 de ani un echipament trebuie înlocuit. A mai durat zece ani până am reușit să ne apucăm. Așa și cu stația de tratare. Dom-le, are 30-40 de ani de funcționare, trebuie înlocuită, trebuie și aici o retehnologizare. Dar asta trebuia previzionat, trebuiau niște bani strânși periodic, în fiecare an, puși într-un cont sau pe fonduri europene, pe ceva… La acest moment, soluții? Nu știu… Stații mobile de tratare, care să fie montate înaintea bazinelor, cu filtre pe carbon cu presiune, ca să asigure debitul, chiar dacă n-ar fi debitul total, ci cu restricții, dimineața și seara apă în oraș, dar potabilă… Asta ca soluție într-o săptămână, două, să zic… În orice caz, acum parametrii s-au îmbunătățit mult la turbiditate, față de decembrie-ianuarie. A înghețat, apa nu mai vine la turbiditatea de la momentul când a început golirea”.
Citește și Dosarul de coşmar al stomatologului Mătuşoiu a intrat în Camera Preliminară la Judecătoria Piteşti
Constantin Panţurescu: „Am primit nămol şi m-am chinuit să duc apă… nu ce au dat ei, de la robinet, apă cu cafea”
Constantin Panțurescu, primar la Curtea de Argeș: „Au dat-o politic de la început. Ei habar n-au ce s-a făcut până acum și ce trebuie făcut. Și nici soluții n-au. Cât privește stația de tratare, și dacă era nouă, de inox, acum dată «la cheie», în prima fază când au început deversările se întâmpla același lucru. Că n-am făcut noi investiții? Am făcut investiții majore acolo și aveam și acum în derulare, dar nu intra în partea aia de filtre, unde nu au fost probleme până acum. Aveam o investiție în derulare, de care nu mă puteam apuca până când n-am finalizat un fel de by-pass, ca să am siguranța că pot furniza apă când mă apuc de lucrări. Iar aceste lucrări presupuneau schimbatul unor conducte care, dacă bușesc, rămânem fără apă. Am oprit, însă, această investiție, pentru că nu mă duc acum să schimb partea de țevăraie când nu am siguranța că pot alimenta cu apă potabilă; mă duc în partea de filtre. Dacă primesc banii pe care i-am solicitat în Comitetul de Urgență, cu proceduri simplificate, cu ce e, în două-trei săptămâni aș putea să schimb toate filtrele. Acolo e foarte mult volum de muncă. Un filtru are 30 de tone de nisip și vreo 2.500-2.800 de duze care trebuie luate la mână toate și schimbate. Am stat două nopți acolo… Cu alte cuvinte, am primit nămol și m-am chinuit să duc apă… nu ce au dat ei, de la robinet, apă cu cafea… Dar nu e în parametri. O să văd buletinele alea de analiză…”
Cristian Enescu: „Am pus bazine de unde-şi iau oamenii apa”
Cristian Enescu, primar la Valea Iașului: „Comuna are 50% puțuri forate la mare adâncime, restul… de la Aquaterm. Am pus bazine de unde-și iau oamenii apa, am montat în fiecare sat unde au apă de la Aquaterm. Am pus în satele Bărbălătești, Valea Iașului, Ungureni și Cerbureni. O parte din Cerbureni ia apă din puțuri. Valea Uleului și Mustățești au din puțurile forate. Apa de la Aquaterm încă nu e bună de băut, dar se poate face baie… Eu știu că suntem în stare de alertă, dar acum e mai bine”.
Vasile Preda: „Cel mai grav e că au apărut şi bacteriile astea în apă”
Vasile Preda, primar la Valea Danului: „40% din comună e alimentată cu apă din puțuri de mare adâncime, forate la 150-160 de metri. Deci, nu avem probleme la Vernești, Bolculești, Bănicești. În toamnă am mai forat un puț, dar nu e gata, că trebuie să prelungim rețeaua electrică, n-avem curent acolo. În aceste localități, apa e potabilă, se fac analize conform legii, totul e OK. Restul, luăm de la Aquaterm, din rețea, asta care e… Pentru ei, oamenii își cumpără apă plată sau cei mai mulți se duc și iau din zonă, de la Vernești, de la prieteni, de la neamuri, unde apa e bună. Alții mai au fântâni. Aici nu este ca la oraș, unde e mult mai greu… Problema apei se va rezolva cu greu. Până nu vor termina cu lucrările pe Valea Argeșului… Cel mai grav e că au apărut și bacteriile astea în apă… Normal ar fi să fim sub stare de alertă, ca și Curtea de Argeș. În declarațiile reprezentantului Guvernului în teritoriu n-am apărut în stare de alertă, când au avut ședința de la CJSU. Mă gândesc că poate Guvernul a alocat ceva fonduri, să mai săpăm puțuri și astea…”
Citește și Se vinde casa de patrimoniu Filipescu din Piteşti. Preţul a scăzut la 400.000 euro
0 Comentarii