Se crede că în ultima zi din an, respectarea unor tradiții și superstiții poate aduce noroc, sănătate și belșug în noul an.
Se spune că în ultima zi de an nu e bine săa runcăm gunoiul pentru că astfel dăm afară norocul. Pentru a alunga spiritele rele, de Revelion e bine să fie mult zgomot în casă, iar sărutul sub vâsc aduce noroc în dragoste.
În Ajun, conform tradiţiei populare, fetele nemăritate trebuie să pună într-un vas cu apă un fir de busuioc, o ramură de măr şi un ban, pentru a-l visa pe cel cu care se vor căsători.
Citește și: Pericol de avalanșă de gradul 3 în Munții Făgăraș
La miezul nopţii, uşa casei trebuie deschisă pentru ca anul vechi să iasă, iar cel nou să intre. Un obicei pe care îl practică îndrăgostiţii este sărutatul sub vâsc, pentru a fi însoţiţi de dragoste tot anul. La trecerea dintre ani este bine ca fiecare să poarte o haină nouă şi ceva roşu sau o altă culoare veselă care să atragă energiile pozitive.
O altă superstiţie este legată de bani. Nu trebuie să avem niciun fel de datorie când începe noul an, altfel vom da bani tot anul. Se mai spune că primul om care ne va trece pragul casei în prima zi din noul an ne va influenţa. Dacă prima persoană este bărbat, vei avea parte de noroc tot anul. Dacă este femeie, vei fi urmărit de ghinion. Conform tradiţiei, aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi gazda tot anul. Multe dintre obiceiurile de Revelion se referă la noroc și modalități de a securiza norocul pentru întregul an. De exemplu, se spune că este de bun augur să ai vâsc pe masă în noaptea dintre ani, iar acest lucru va atrage norocul în casă. O altă superstiție de Revelion atribuie simbolul norocului și belșugului unor alimente, precum strugurii sau smochinele care nu ar trebui să lipsească de pe masă în noaptea dintre ani.
În Ajunul Anului Nou, în majoritatea zonelor țării copiii și tinerii umblă cu plugușorul, capra, ursul sau mascații. Bătrânii spun că cei care nu primesc cetele de urători vor avea parte doar de necazuri şi sărăcie în anul care vine.
Conform tradiției, pluguşorul este însoţit sunete de clopoței, de strigături, dar și de pocnete de bici. Cu timpul, adevăratul plug tras de boi, a fost înlocuit de un plug miniatural, mai uşor de purtat sau de buhaiul care imită mugetul boilor.
O tradiție păstrată de sute de ani în satele româneşti este mersul cu Buhaiul. Acesta se practică în ajunul Anului Nou, între asfinţit şi miezul nopţii. Buhaiul este o bărbânţă (putină) cu unul dintre capete acoperit de o bucată de piele de oaie foarte bine întinsă, din centrul căreia atârnă o slimnă (coamă) din păr de cal, care produce un sunet grav, ciudat şi nemuzical, ce aminteşte de mugetul unui taur.
În general, buhaiul este împodobit cu coarne de berbec învelite în hârtie colorată şi ciucuri.
Jocul Caprei este un alt obicei străvechi păstrat și astăzi de români. Potrivit tradiţiilor româneşti, mersul cu Capra, cât şi primirea urătorilor în fiecare casă de creştini aduc noroc şi belşug în gospodărie.
Umblatul cu Ursul este un obicei practicat în Ajunul Anului Nou de către tinerii din Moldova. Tradiția spune că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.
La acest ritual de obicei, iau parte mai mulți tineri, care întruchipează diverse personaje. Unul dintre ei poartă pe cap și umeri blana unui animal, care uneori este împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Altul joacă rolul ursarului, în timp ce ceata de urători este însoţită de muzicanţi.
Tot în ultima zi a anului, în satele românești este păstrat Jocul Mascaților. Acesta este practicat imediat după lăsarea întunericului de cete de tineri, deghizați în babe și moși, care umblă din casă în casă, jucând, cântând, recitând și făcând gazdelor urări de sănătate, spor și belșug în noul an.
Citește și: România, la un pas de epidemie. Spitalele sunt pline din cauza gripei
0 Comentarii