Mii de persoane au ieșit duminică în stradă în Croația pentru a denunța influența tot mai mare a partidelor extremiste de dreapta, pe fondul unor incidente recente îndreptate împotriva minorităților și a grupurilor liberale din țara membră a Uniunii Europene. Sub sloganul „Uniți împotriva fascismului”, manifestații au avut loc simultan la Zagreb, precum și în alte trei orașe importante.

Protestatarii au scandat mesaje antifasciste și au cerut autorităților să stopeze escaladarea discursului radical și folosirea simbolurilor pro-naziste, tot mai vizibile în spațiul public. Organizatorii au amintit că semnele preluate din perioada regimului Ustasha, responsabil pentru lagărele de exterminare din Al Doilea Război Mondial, nu pot fi tolerate într-o societate democratică. „Nu vom accepta tratarea minorităților naționale ca pe o provocare”, se arată în declarația colectivă citită în timpul manifestațiilor.
Jurnalista Maja Sever, prezentă la mitingul din Zagreb, a avertizat că răspândirea radicalismului reprezintă „un risc real pentru stabilitatea țării”. Ea a felicitat participanții pentru mobilizare și a subliniat importanța apărării valorilor democratice.
Nu toate protestele s-au desfășurat pașnic. În Rijeka și Zadar, grupuri de tineri îmbrăcați în negru au atacat mulțimea, aruncând petarde și vopsea roșie. În ultimele luni, mai multe evenimente culturale ale comunității sârbe au fost ținta unor acțiuni agresive, iar tensiunile amintesc de fragilitatea relațiilor interetnice din perioada postbelică.
Organizatorii protestelor acuză o radicalizare accentuată după formarea actualei coaliții de guvernare, condusă de premierul Andrej Plenković, care a integrat în cabinet un partid de extremă dreapta, excluzând reprezentanții comunității sârbe pentru prima dată. Escaladarea sentimentului naționalist a atins un vârf după un concert al cântărețului Marko Perković „Thompson”, cunoscut pentru includerea în melodiile sale a sloganului „Pentru patrie – Gata”, asociat regimului Ustasha.
Plenković respinge acuzațiile privind tolerarea extremismului și acuză opoziția de stânga că ar amplifica artificial tensiunile. Totuși, protestatarii avertizează că manifestările radicale, inclusiv saluturi de inspirație fascistă și amenințări cu violența, sunt deja frecvente.
Contextul istoric al Croației, marcat de destrămarea violentă a Iugoslaviei în anii ’90 și de conflictul cu separatiștii sârbi, continuă să influențeze climatul social. Deși țara a aderat la NATO în 2009 și la Uniunea Europeană în 2013, temerile legate de reapariția extremismului rămân puternice pentru o parte semnificativă a populației.




0 Comentarii