Concordatul preventiv este o procedură destinată societăților care se confruntă cu dificultăți rezultând din orice fel de împrejurare, ce constituie o amenințare reală și serioasă pentru capacitatea viitoare a respectivelor firmei de a-și plăti datoriile la scadență, în lipsa luării unor măsuri adecvate.
Cu alte cuvinte, aceasta procedura ofera soluții reale de redresare a societăților aflate în dificultate, care vor să acceseze procedurile de prevenire a insolvenței.
Procedura de Concordat setează un cadru procedural care permite suspendarea executărilor silite și restructurarea societății în dificultate pe baza unui plan de restructurare votat de creditorii afectați și omologat de judecătorul-sindic.
Cu scopul de a delimita clar această noțiune de cea de stare de insolvență, legiuitorul punctează în definirea dificultății faptul că debitorul în stare de dificultate este capabil să își execute obligațiile pe măsură ce devin scadente.
Pentru a apela la procedura de concordat preventiv, debitorii trebuie să nu fi beneficiat de procedura de concordat preventiv în cei 3 ani anterior depunerii cererii, să nu fi fost condamnati pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate contra patrimoniului, de corupție, de serviciu, de fals etc și să nu se afle în stare de insolvență.
Procedura concordatului preventiv este bine definită prin legislația română și implică mai multe etape esențiale:
- Inițierea procedurii: Procedura de concordat preventiv poate fi inițiată de către debitor prin depunerea unei cereri la tribunalul competent. Cererea trebuie să fie însoțită de o serie de documente, inclusiv planul de redresare și o listă a creditorilor.
- Numirea administratorului concordatar: Tribunalul desemnează un administrator concordatar, care va supraveghea procesul și va asista debitorul în negocierile cu creditorii. Administratorul are un rol crucial în medierea relației dintre debitor și creditori.
- Elaborarea și negocierea planului de redresare: Debitorul, împreună cu administratorul concordatar, elaborează un plan detaliat de redresare care include măsuri specifice pentru restructurarea datoriilor și îmbunătățirea situației financiare a companiei. Planul trebuie să fie realist și să demonstreze capacitatea companiei de a-și onora obligațiile în termenii negociați.
- Aprobarea planului de către creditori: Planul de redresare trebuie aprobat de către creditori. Aceasta se realizează printr-o adunare a creditorilor, unde aceștia votează asupra propunerii de concordat. Pentru ca planul să fie aprobat, este necesar acordul unei majorități calificate a creditorilor.
- Omologarea planului de către tribunal: După aprobarea de către creditori, planul de concordat trebuie omologat de către tribunal. Omologarea conferă planului forță executorie și asigură protecția legală a debitorului împotriva executărilor silite.
- Implementarea planului de redresare: Odată omologat, debitorul, sub supravegherea administratorului concordatar, implementează măsurile prevăzute în planul de redresare. Succesul implementării depinde de angajamentul și disciplina managementului companiei, precum și de colaborarea continuă cu creditorii.
Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept
Citește și Lecția de drept. Despre ordinul de protecție extins și cum îl poți obține
Citește și Lecția de drept. Cum se împart între foștii soți părțile sociale și dividendele?
0 Comentarii