
Un fenomen real care ia amploare în școli este bullying-ul, fie el verbal, fizic sau online. Elevii pot fi intimidați, hărțuiți, amenințați cu bătaia, umiliți în public sau excluși din grup din cauza particularităților și, din păcate, deși subestimate, efectele sunt copleșitoare. Încă de anul trecut „Jurnalul de Argeș” a demarat o campanie de presă anti-bullying prin care aducem în lumină eforturile de prevenire a violenței școlare.
Însă fenomenul nu se limitează doar la elevii de școală generală sau liceu; el apare și în mediul universitar.
Studenții care sunt victime ale bullying-ului găsesc un loc sigur, sprijin emoțional și îndrumare la Centrul de Consiliere și Orientare în Carieră al Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București-Centrul Universitar Pitești. Profesorii responsabili în relația cu Centrul de Consiliere identifică studenții cu vulnerabilitate și îi ghidează către specialistul de la CCOC, psiholog dr. Andra Vasîi, interlocutoarea noastră din această ediție. De altfel, la Centrul Universitar Pitești există și campanii de prevenire a violenței prin informările, prin atelierele de lucru pe care le au periodic cu studenții.
Redactor: Vin mulți studenți victime ale bullying-ului?
Psiholog doctor Andra Văsîi: Numeric, destul de mulți studenți au venit în cerința de sprijin emoțional, trecând prin evenimente nu tocmai plăcute din viața lor: o relație defectuoasă cu ai lor colegi din liceu, o relație de familie care n-a fost avantajoasă pe zona de agresivitate verbală. Și atunci, au nevoie să își definitiveze dacă problema e la ei sau au fost vulnerabilizați, pentru că, în zona de agresiune, nu reușesc să gestioneze bine situația și au nevoie să aibă certitudini că nu ei sunt cei vinovați, nu ei au produs evenimentul.
Care sunt semnele care trădează o victimă a bullyingului?
– Starea de fapt, starea de zi cu zi, energia proastă, motivația scăzută, atenția care nu mai are același ritm în zona de stabilitate, de a putea duce la îndeplinire lucruri curente și atunci persoana are o predispoziție în zona energetică foarte joasă. Se simte stors, lipsit de energie. La nivelul reacției fizice, comisurile gurii sunt în jos, e acea postură tristă, este acel mers apăsat, îngreunat și se vede din modul în care el intră pe ușă și se adresează cu cerința că are nevoie să se programeze la consiliere pentru că a trecut printr-un eveniment de abuz. Unii într-o formă mare, alții într-o formă mai mică de abuz.
Este simțit altfel acest fenomen acum, ca adult, față de cum se simte în copilărie?
– Da, pentru că aici, în tranziția pe care realmente o fac către autonomie, identifică și în discuțiile colegiale, până să vină la întâlnirea cu specialistul, că n-a fost bine, că nu s-a petrecut bine și atunci vin aici cu acest scop clar: să fie ajutați, să fie spijiniți, să depășească cu susținere tot acest demers.

Bullying-ul poate afecta sănătatea și echilibrul mental
Poate afecta acest fenomen orientarea studentului în carieră?
– Poate afecta mai mult de atât, poate să îi afecteze sănătatea și echilibrul mental într-atât încât să îl ducă la o formă de tulburare, dacă nu se corectează și nu se intervine la timp și lucrurile se perpetuează și se duc pe zona de relații sociale dezavantajoase: alegerea unui partener disfuncțional, intersectarea cu persoane toxice ș.a.m.d. Motorul ăsta motivațional e din ce mai puțin în angrenaj ritmic, pentru că persoana se vulnerabilizează într-atât încât nici nu-și mai stabilește obiective pe mai departe, spunându-și că nu știe, că nu poate, că nu e capabilă, că n-a învățat bine și că de aceea toate lucrurile au concordat așa. În esență, neînțelegând, de fapt, că nu e vina sa, că are nevoie să își dozeze energia către scopuri clare, precise.
Cum ar putea studentul să își recapete stima de sine, încrederea?
– E o treabă care la prima vedere pare simplă. Pentru că vine aici și gata, se rezolvă din una-două întâlniri. Evident că nu, cu cât severitatea agresiunii- și aici întăresc agresiunea verbală- a fost mai mare, criticile au fost mai multe, angoasele și anxietatea sunt într-o formă mai ridicată, cu atât e mai mult nevoie ca zona de consiliere să domine numărul ședințelor; poate cu o frecvență de două întâlniri pe săptămână, poate cu o frecvență de chiar 3 întâlniri/săptămână, până își reconfigurează acest traseu emoțional și, prin exercițiile propuse, prin metodele concrete de lucru, reușește să-și adune forțele și să se motiveze pentru învățare, pentru scopul pentru care a venit.
Comunicarea în oglindă: „Ce ție nu-ți place altuia nu-i face”
Cum ar putea să își gestioneze relațiile cu colegii ca să evite situațiile similare?
– Chiar am un exercițiu pe care îl propun în stadiul foarte simplist și vi-l redau și dvs.: exercițiul oglindă, tehnica comunicării în oglindă. Pe românește spus, ce ție nu-ți place altuia nu-i face și, dacă face, întoarce-i o observație sau două în aceeași formulă, ca să înțeleagă că a deranjat răspunsul lui/reacția lui. Dacă a făcut o glumă nesărată, pune-te în papucii lui și întoarce-i un răspuns poate întâi amuzant, ca să nu crească conflictualiatea în zona relației, dar să înțeleagă că nu a fost bine ca fapta să continue/să se ducă în replici mai departe.




0 Comentarii