Ne aflăm aproape de sfârșitul perioadei optime de însămânțare a viitoarei ediții a Simfoniei Lalelelor, respectiv interarea bulbilor în spațiile verzi din Pitești. Mă simt, într-un fel, dator să o mai fac, așa cum, alături de comunitatea piteșteană, am urmărit-o, sprijinind-o în evoluția ei cu suișuri și coborâșuri peste două perioade socio-economice, cea comunistă (12 ediții) și actuala, încă în tranziție către o societate așezată, antrenată de legile economiei de piață.
Mă îngrijorează că acest eveniment de înaltă altitudine culturală nu a reușit să antreneze condeiul câtorva dintre erudiții intelectualității argeșene. Cei care o mai onorau, din diverse motive, nu o mai fac. Ne mărginim să comentăm numai, pentru puțin timp, înainte și după eveniment. O facem fără a reflecta profund (benefic pentru viitor) asupra vieții și istoriei acesteia, pentru că, indiferent de pe ce poziție este privită, jumătate de secol de istorie nu i se poate contesta. Discuția poate fi purtată, însă, asupra măsurii în care și-a adus vreo contribuție în viața comunității locale, pe plan național și internațional; sau cum poate să o facă în viitor. Încerc, în acest context, să mă întorc, pe scurt, spre rădăcini.
După câțiva ani de înflorire a lalelelor pe spațiile verzi din centrul Piteștiului, de ordinul câtorva mii, în toamna 1976, marele cetățean de onoare al Piteștiului, înzestratul arhitect peisagist Gheorghe Pacea, a plantat, pe peluzele din jurul Teatrului „Al. Davila”, o colecție de 58 varietăți de lalele, așezate după toate regulile artei. Înflorirea acestora, în primăvara anului 1977, a constituit baza nașterii conceptului și a denumirii de Simfonie a Lalelelor. În ambientul asigurat de spațiile verzi ale Piteștiului, înnobilate cu lalele, am gândit la o Expoziție dendro–floricolă, de interior, care să prezinte, în standuri organizate de însăși creatori, cercetători, designeri, arhitecți, în diversitatea lor, cele mai valoroase noi realizări în domeniu, dacă se poate, în premieră la Pitești. De început am apelat la Stațiunile de cercetări ale Trustului Pomicol, care dețineau și sectoare dendro-floricole, la universități, grădini botanice și, foarte important (de luat în seamă), la administrațiile spațiilor verzi din marile orașe. Fără a avea spațiu expozițional corespunzător (nu există nici astăzi), am folosit holul Casei de Cultură a Sindicatelor, unde s-au organizat toate edițiile din comunism și încă ani, după.
Aici am dorit să ajung cu istorisirea. Să evidențiez că Simfonia a însemnat Expoziția. O adevărată revelație de bucurie, frumusețe și înălțare a gândurilor. În timpurile gri din perioada respectivă se intra (cu îngăduință), similar Catredalei Naționale. Interes și vizionare extraordinară. Cu remarca, se venea la Simfonie, în fapt la Expoziție, fără concerte, fără parade, fără târg comercial (imposibil în epocă), fără nimic, în afară de o dumnezeiască prezentare a standurilor, fiecare cu o tematică, după un anume concept. Ulterior, condițiile socio-economice, dezvoltarea i-au atașat noi valențe, unele de bun augur, dar care nu trebuie să înăbușe esența – Expoziția, fiecare să-și urmeze rostul de creare a unui ambient agreabil, alături de spațiile verzi, din care lalelele nu trebuie să lipsească. Aș sublinia, în acest sens, centrul Piteștiului a început a fi văduvit în ultimii ani. Peluzele din jurul Teatrului „Al. Davila”, rădăcina Simfoniei Lalelelor, în anul de grație 2025, au fost lipsite de prezența măcar a câtorva lalele. Poate acum, mai este timp! De asemenea, în contextul schițat, consider necesare reflecții și strădania (cu toate greutățile) pentru organizarea, începând cu ediția următoare, a unor Expoziții dendro-floricole de nivel internațional. Lalelele, în spațiile verzi, se pot admira acum mai pretutindeni, în unele locuri ne-au luat-o înainte Timișoara, chiar Craiova, Pătroaia-Dâmbovița; o Expoziție însă care să atragă admiratori poate oferi numai Piteștiul. Poate punem o cărămidă la urcarea în „Topul celor mai bune orașe din România” măcar la indicatorul (din cele 51) al „vibrației”, respectiv dinamismul cultural. Detalii în ediția viitoare.
Dr. ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. Scrisoare deschisă
Citește și Pastila de frumos. Naţional-Regional Politică (N.R.P.)
Citește și Pastila de frumos. Pământul românesc – petice şi latifundii
0 Comentarii