Silvestru D. Voinescu: Portret al artistului la tinereţe (44)

În imagine, Silvestru D. Voinescu, directorul Bibliotecii Județene Argeș, supraveghind desfășurarea „lucrului cu cartea”, în biroul în care găseai cota unei cărți, o metodistă și o cititoare. Fotografie din 1971.
Silvestru Voinescu (n. 2 ianuarie 1935, Călinești, Argeș – m. 13 septembrie 2005, idem) a urmat Liceul „Nicolae Bălcescu” (absolvit în 1954), după care, în 1961, a terminat Facultatea de Drept a Universității București. N-a ajuns jurist, cum visa, așa cum a ajuns fratele său (care a lucrat la Ministerul Justiției), ci bibliotecar. Mai întâi la Topoloveni (1955–1963), după care la Biblioteca Regională Argeș (1963–1964).

La 1 septembrie 1964 este numit director al Bibliotecii Regionale (Județene), funcție pe care o va deține până la 13 septembrie 2005. A fost, așadar, vreme de 50 de ani, bibliotecar. A fost membru al Asociației Oamenilor de Știință (1985) și al Uniunii Scriitorilor din România (2003).
A fost un om demn, solemn, seniorial, cu mult spirit și curaj. Prima carte este despre „Mănăstirea Curtea Argeș. Impresii” (1967), apoi „Un secol de activitate corală în Pitești” (1971), „Argeșeni în spiritualitatea românească”. Facem o paranteză. A scris despre lucruri sensibile: mânăstire, coriști care fuseseră și legionari, scriitori care fuseseră liberali, țărăniști, legionari.

A suferit de mult patriotism local. În 1988 a publicat monografia comunei sale, „Călinești – 600”, „Argeșeni și musceleni în Academia Română” (1995; a propus să i se acorde, post mortem, lui Vladimir Streinu titlul de academician), „O viață printre cărți” (trei volume, 1997, 2000, 2004). A mai publicat, în colaborare cu Petre Popa și Paul Dicu, „Istoria Piteștiului” (în 1988, carte ce a primit Premiul Academiei Române”).
Dar marea realizare e construcția noului sediu al Bibliotecii Județene Argeș. Nu a fost Cetățean de Onoare al Piteștiului, deși merita, ci doar al comunei Călinești, unde biblioteca îi poartă numele…

Citește și Vladimir Streinu: Portret al artistului la tinereţe (43)

Citește și Ştefan Găitănaru: Portret al artistului la tinereţe (42)