Solstiţiul de vară este un reper calendaristic important pentru caniculă. Observăm totuşi că, în ultimii ani, vremea nu mai respectă ciclul celor patru anotimpuri. În cursul anului, trăim variaţii de temperatură de aproape 60 de grade Celsius, iar pe parcursul celor 24 de ore temperatura poate oscila uneori până la 20 de grade. Instabilitatea termică era de neconceput pentru clima temperată din urmă cu câteva decenii. Organismul uman are un termostat fiziologic care îi permite adaptarea la variaţiile de temperatură. Totuşi, temperaturile extreme constituie o provocare, mai ales canicula.
Care sunt problemele?
„Căldura excesivă generează disconfort. Când temperaturile ridicate sunt asociate cu un grad înalt de umiditate, situaţia este şi mai gravă deoarece pierderea de căldură prin mecanismul transpiraţiei nu se mai poate realiza. Indicele de confort termic coroborează temperatura aerului cu umiditatea relative”, susține medicul cardiolog Adrian Tase.
„Acest disconfort, mai spune dr. Tase, afectează orice persoană. Există, totuşi, segmente vulnerabile de populaţie, cum sunt vârstele extreme (peste 65 de ani, respectiv copiii mici), gravidele, obezii, alcoolicii, persoanele cu debilităţi, pacienţii diabetici, cei cu boli cardiovasculare, cu boli cronice în general. Din cauza căldurii excesive apar simptome ca: ameţeli, greţuri, stări de leşin, dureri de cap, palpitaţii, crampe musculare. Din cauza caniculei, tot echilibrul interior al individului este perturbat, cu epuizare fizică şi agitaţie. Capacitatea de concentrare a fiecăruia diminuează ducând la o relativă stare de confuzie. Prin urmare, efectele caniculei sunt resimţite nu numai la nivel fizic, ci şi psihic, deoarece temperaturile ridicate duc la deshidratare cerebrală”.
„La nivel cardiac, în timpul arşiţei pot apărea mai multe tipuri de probleme”
„Tulburările ritmului cardiac sunt caracterizate de creşterea frecvenţei cardiace, eventual cu iregularităţi. Tahicardia poate fi sinusală, adică accelerarea ritmului fiziologic. Şocul caloric creşte frecvenţa cardiacă. Uneori apar şi extrasistole. Există şi tahiaritmii mai grave, cum sunt tahicardia paroxistică supraventriculară sau fibrilaţia atrială paroxistică. Deshidratarea poate duce, pe lângă pierderea apei, şi la pierderi ale ionilor de calciu, magneziu, potasiu. Scăderea concentraţiei sanguine a potasiului poate fi responsabilă de declanşarea tahiaritmiilor. Durerile anginoase tipice apar prin creşterea consumului de oxigen miocardic, în timp ce cele atipice sunt generate de starea de nervozitate, anxietate, iritabilitate, panică. Deshidratarea sistemului nervos poate duce la iritabilitate, ostilitate şi chiar agresivitate, toate surse de dureri la nivelul toracelui. În privința oscilaţiilor tensionale, pot spune că am tratat în ultima săptămână un număr destul de mare de pacienţi hipertensivi la care creşterea valorilor tensionale s-a corelat cu canicula. În contrast, există cazuri de scădere a valorilor tensiunii arteriale, fie prin deshidratare, care duce la scăderea volumului sanguin şi ulterior a presiunii sanguine, fie prin acţiunea exagerată a medicamentelor antihipertensive. Pacienţii având boli cardiace cu evoluţie îndelungată se pot decompensa din cauza căldurii, ajungând la insuficienţă cardiacă manifestată prin respiraţie dificilă şi edeme ale membrelor inferioare. În ceea ce priveşte medicamentele administrate cardiacilor, trebuie să fim precauţi din cauza riscului de hipotensiune arterială prin deshidratare: dozele de medicamente antihipertensive şi, mai ales, diuretice, trebuie ajustate de medicul cardiolog. De asemenea, pacienţii care iau preparate hormonale tiroidiene este bine să se prezinte la specialistul endocrinolog pentru adaptarea dozelor”, a mai spus cardiologul Adrian Tase.
Care sunt soluţiile?
Același medic Adrian Tase a prezentat și soluțiile: „Pentru că încălzirea globală acţionează asupra planetei într-un mod insidios, perfid, asimptomatic, asemenea hipertensiunii arteriale sau diabetului zaharat în organismul uman, noi trebuie să adoptăm un stil de viaţă inteligent, prin care să contracarăm efectele caniculei. Este valabil nu numai pentru cardiaci, ci pentru toată populaţia. Primul lucru pe care trebuie să-l facem, mai ales în orele de vârf, este alternarea deplasării cu odihna într-un loc răcoros. Aşa cum există motoare răcite cu apă şi, respectiv, răcite cu aer, şi organismul uman se poate răcori la piscină sau la aer condiţionat. Atunci când temperatura ambientală este mai mare decât cea din interior, ferestrele trebuie închise. Urmează consumul generos de lichide: apă, sucuri de fructe, iaurt sau, cel mai bine, băuturi izotonice, fără a mai aştepta senzaţia de sete. Alimentaţia trebuie să fie predominant vegetală, respectând directiva Parlamentului European cu 5 fructe/legume pe zi. În plus, grăsimile trebuie evitate, deoarece sunt calorigene. La fel şi efortul fizic, pentru că fibrele musculare generează căldură. Cât despre cofeină şi alcool, acestea sunt de evitat pe caniculă, chiar dacă sunt reci. Efortul fizic trebuie limitat la minimum. Vestimentaţia trebuie să fie lejeră, deschisă la culoare. Se recomandă acoperirea capului cu o pălărie albă, ochelari de soare, umbrele albe de protecţie solară, haine uşoare din in sau alte materiale albe vaporoase”.
0 Comentarii