În ziua de 21 August 1925 s-a născut Toma Caragiu unul dintre cei mai mari actori români, de origine aromână, cu activitate bogată în teatru, TV, film.
Unul dintre filmele sale de referinţă a fost “Actorul şi sălbaticii” (1975).
(A murit la 4 martie 1977, la marele cutremur care a zguduit Romania).
Toma Caragiu (n. 21 august 1925, Argos Orestiko Grecia – d. 4 martie 1977, București) a fost un actor român de origine aromână, cu activitate bogată în radio, teatru, televiziune și film.
S-a născut la 21 august 1925 într-o familie de aromâni (Nico Caragiu și Atena Papastere Caragiu) originară din satul grecesc Aetomilitsa, provincia Konitsa, prefectura Ioannina, regiunea Epir. În anul 1944 familia Caragiu s-a stabilit la Ploiești, pe str. Rudului 144, după cedarea Cadrilaterului către Bulgaria, anterior locuind, după emigrarea lor din Grecia, în comuna Sarsânlar, județul Durostor. Toma a fost elev în clasa a opta la Liceul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești. Actorul declara mai târziu:
„…am copilărit și am făcut școala la Ploiești. Sunt deci ploieștean get-beget.” —Toma Caragiu
A fost cooptat în trupa de teatru a liceului și a scris în revista liceului Frământări. A primit diploma de bacalaureat în vara anului 1945. S-a înscris la Drept, dar a abandonat cursurile iar un an mai târziu a intrat la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică București, clasa Victor Ion Popa. În vacanțe a susținut o muncă de animator cultural și, în colaborare cu alți artiști, a realizat spectacolul Take, Ianke și Cadîr de V. I. Popa, pe care l-a jucat la cinematograful „Modern” din Ploiești, apoi Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan. Astfel s-a înființat nucleul denumit „Brigada culturală Prahova”, care s-a transformat ulterior în Teatrul Sindicatelor Unite (1947) și Teatrul de Stat Ploiești (1949). Debutul pe scenă l-a făcut pe scena studioului Teatrului Național din Piața Amzei (1949), când, fiind student în anul III, a jucat rolul unui scutier în piesa Toreadorul din Olmado pus în scenă de regizorul Ion Șahighian.
La 1 aprilie 1951 s-a angajat la Teatrul de Stat din Constanța, recent înființat, unde a jucat, printre alte roluri, pe Rică Venturiano în piesa O noapte furtunoasă.
În 1953, la vârsta de 28 de ani, a fost numit director al Teatrului de Stat din Ploiești, funcție pe care a deținut-o timp de 12 ani. A interpretat pe scena ploieșteană 34 de roluri. În 1955 a debutat în cinematografie în filmul lui Gheorghe Tobias, Nufărul roșu. În 1965 a fost invitat de Liviu Ciulei și la Teatrul Bulandra din București.
A jucat alături de Ștefan Bănică, Octavian Cotescu, Anda Călugăreanu și alții. A murit sub dărâmăturile blocului din București unde locuia, ca rezultat al cutremurului din 1977. Toma Caragiu a fost înmormântat la cimitirul Bellu din București.
Citește și: Danemarca vrea să elimine TVA la cărți! „Criza lecturii s-a agravat”
0 Comentarii