În ziua de 18 August 1858, a murit, la Iași, Barbu Lăutarul (Vasile Barbu), cântăreţ, cobzar şi violonist. Din marturii ale vremii, se știe că marele compozitor Franz Liszt, aflat la Iași în 1847, a rămas impresionat de măiestria artistică a lăutarului român. Foto: Barbu Lăutaru (pictură de Iosif Iser)
Barbu Lăutaru (pseudonimul lui Vasile Barbu, n. 1780, Mereni, Moldova – d. august 1858, Iași) a fost un cântăreț și cobzar român, de etnie romă.
Barbu Lăutaru s-a bucurat de o faimă devenită legendară, urmaș al unei vechi familii de lăutari. Devine vestit încă de la vârsta de 12-14 ani. A fost cântăreț bisericesc la biserica Sfântul Ioan Gură de Aur sau Zlataust și staroste al lăutarilor din mahalaua Iașilor timp de 45 de ani.
Barbu Lăutaru a fost unul dintre acei mari cântăreți populari români care, prin creația și felul lor de interpretare, au contribuit la formarea și îmbogățirea muzicii populare de tip lăutăresc, născută din îmbinarea elementelor de muzică populară românească cu elemente ale muzicii orientale, ale romanței ruse și elemente occidentale. A întreprins numeroase turnee prin țările românești, inclusiv prin Basarabia (la Chișinău și Telenești).
A stârnit admirația lui Franz Liszt cu prilejul trecerii acestuia prin Moldova, în iarna anului 1847, la Iași. Săptămânalul francez „La Vie parisienne” relata în 1874 că Barbu Lăutaru a reprodus o improvizație de-a lui Franz Liszt la o primă audiție, atunci când compozitorul maghiar a făcut un popas la conacul vistiernicului Alecu Balș. Franz Liszt nu a fost singurul străin impresionat de Barbu.
Cu ocazia unor săpături efectuate în anul 1968 la Biserica „Sf. Ioan Gură de Aur – Zlataust” din Iași, s-a descoperit lângă zidul de nord al bisericii, mormântul celebrului cântăreț și cobzar.
Mormântul lui Barbu Lăutaru, datat la mijlocul secolului al XIX-lea, a intrat în Patrimoniul istoric și arhitectural al României, devenind Monument memorial funerar.
Citește și: Detalii neştiute. Cum a donat Ion Iliescu judeţului Argeş conacul lui „Dinu Lipatti”
0 Comentarii