Rostirea lui Calinic. „Biserica Romano-Catolică din România devine Biserică Catolică românească”

În pregătirea unei noi cărți dedicate de această dată poetului național, Calinic Argeșeanul descoperă noi și noi fațete ale lui Mihai Eminescu, pe care ține să le împărtășească cu cititorii și enoriașii, fiind fascinat de activitatea acestuia și a modului în care privea problemele social politice și religioase, ca gazetar, scriitor și analist politic:

„Deplin informat, învățatul „analist politic” Mihai Eminescu, lucrând ca redactor principal la ziarul „Timpul”, era informat asupra problemelor actuale atunci și spinoase pe măsură.
Iată textul: „După informațiunile noastre, monseniorul Paoli a fost ținut timp îndelungat in petto și n-a fost creat în congregație publică decât în urma unui angajament avut cu guvernul român.
Iată și punctele principale ale acestui aranjament:

1. Biserica Romano-Catolică va fi recunoscută drept a doua Biserică constituită în România;
2. Mitropolitul catolic din București va avea sufragani în România și în Bulgaria, însă va fi proclamat cetățean român și va avea poziția mitropoliților noștri ortodocși;
3. Seminarul romano-catolic de la Cioplea va fi prefăcut în seminar romano-catolic român;

Dacă „Românul” poate să declare că aceste informațiuni sunt inexacte, vom înceta și noi a ne mai preocupa de cestiunea mitropoliei romano-catolice din București.
Este monseniorul Paoli tot in partibus infidelium, ori nu?
Iată întrebarea la care cerem un răspuns precis. Și dacă este in partibus infidelium, prea puțin ne pasă, poarte chiar titlul de papă. Dacă nu este in partibus, noi, conservatorii, avem în Statul Român rolul de a apăra tradițiile neamului nostru și, mai presus de toate, pe cele religioase și ne vom folosi în această apărare de toate mijloacele, în puterea cuvântului: de toate.
Căci nu apărăm numai Religia, ci totodată și dinastia noastră și monarhia!”
Citind cu atenție articolele documentate ale poetului, scriitorului și analistului politic Mihai Eminescu, ne dăm seama că munca la ziarul „Timpul” nu a fost o glumă, ci a fost o muncă până la epuizare fizică, așa cum se plângea adesea lui Veronica Micle!”

Citește și Rostirea lui Calinic. Mihai Eminescu şi Arhimandritul Chiriac de la Mănăstirea Cutlumuş din Muntele Athos

Citește și Rostirea lui Calinic. Învierea lui Iisus, Izvor de tămăduire