# Procesul deceniului la Judecătoria Piteşti # În 2015, printr-o sentință istorică, Prefectura a obținut în justiție anularea titlurilor de proprietate pentru cele 32,8 ha ale Ilenei Brătianu teleportate de la Rătești în mijlocul Pădurii Trivale, ca să fie cumpărate de omul de afaceri Nicolae Ivănescu # După ce scandalul a devenit public, Ivănescu și-a vândut hectarele din Trivale unei firme evreiești despre care am aflat că a fost înființată cu doar o lună înainte de tranzacție
Noi detalii extrem de interesante ies la iveală în dosarul foarte complicat al „teleportării” a zeci de hectare de la Rătești în Pădurea Trivale, terenuri ce au ajuns de la Ileana Brătianu la magnatul Nicolae Ivănescu și la mai mulți evrei. Iar un detaliu ce dă naștere la mai multe semne de întrebare este acela că una dintre firmele ce a cumpărat terenuri de la Ivănescu fusese înființată cu doar o lună înainte de tranzacție. În ultimii ani, Jurnalul de Argeș a publicat numeroase articole și interviuri legate de transferurile cu dedicație ale terenurilor de la Rătești, transferuri ce fac și obiectul unui amplu dosar la DNA, cu nu mai puțin de nouă persoane urmărite penal.
Direcția Silvică Argeș a cerut în instanță, în august 2016, anularea contractelor de vânzare-cumpărare pentru cele 32,8 hectare din Pădurea Trivale ce au ajuns la magnatul Ivănescu și la mai mulți evrei. Totul ca urmare a faptului că Prefectura a obținut, în 3 decembrie 2015, anularea în instanță a titlurilor de proprietate emise pe respectivele terenuri din miezul pădurii Trivale. Concret, în procesul deschis la Judecătoria Pitești de către Direcția Silvică pârâți sunt Nicolae Ivănescu, soția sa și trei firme deținute de oameni de afaceri din Israel, în speță Orly Forest, KNA Big Investment și Gov Estate&Investment R, precum și Nicolae Ungureanu, procuratorul Ilenei Brătianu.
Două dintre firmele ce au cumpărat teren în Pădurea Trivale au sediul în aceeași clădire și aceeași patroni
Două dintre firmele ce au cumpărat terenuri de la magnatul Ivănescu, în speță KNA Big Investment și Gov Estate&Investment au sediul în aceeași clădire din București și aceiași patroni, în speță cetățenii israelieni Gov Nir Shlomo și Gov Alon.
În acțiunea declanșată în instanță pentru anularea contractelor de vânzare-cumpărare, cei de la Direcția Silvică au reclamat și că Nicolae Ivănescu ocupă abuziv Cantonul Silvic Plopilor din Pădurea Trivale: „Cantonul Silvic Plopilor aparține Direcției Silvice Argeș – Ocolul Silvic Pitești, fiind pus în funcțiune în anul 1969. Deși Direcția Silvică Argeș nu i-a predat pârâtului Ivănescu Nicolae imobilul Canton Silvic Plopilor și nici nu a fost demarată executarea silită împotriva noastră, acesta îl ocupă în mod abuziv”.
Direcția Silvică susține că terenurile au fost vândute cu rea credință, moștenitoarea Ilenei Brătianu îi contrazice
Tot în acțiunea declanșată la Judecătoria Pitești, cei de la Direcția Silvică Argeș spun că nu se poate vorbi despre „buna credință în cumpărarea acestui teren (n.red. – cele 32,8 hectare din Pădurea Trivale) întrucât la nivelul anului 2009 era de notorietate faptul că Pădurea Trivale a fost retrocedată în mod ilegal, iar pe rolul Judecătoriei Pitești exista un dosar civil în contradictoriu cu Brătianu Ileana”.
Marie Helene Fabra Brătianu (foto), fiica Ilenei Brătianu, îi contrazice însă pe cei de la Direcția Silvică Argeș referitor la reaua credință în cumpărarea terenurilor: „Se invocă de către reclamantă că nu poate fi vorba de buna credință întrucât la data vânzării exista pe rol litigiul care a format obiectul dosarului 9455/280/2009, însă această susținere este cu totul nereală. Dosarul respectiv a fost înregistrat la Judecătoria Pitești pe 14 iulie 2009, iar mama mea, care a înstrăinat terenurile, a decedat pe 8 aprilie 2009, deci înainte de a fi promovată această acțiune, la data înregistrării cererii de chemare în judecată, Brătianu Ileana era decedată. În aceste condiții era evident că nu mai putea încheia un act de vânzare-cumpărare după această dată. Se susține de asemenea că aceasta nu a fost de bună credință întrucât era de notorietate, la nivelul anului 2009, faptul că Pădurea Trivale fusese retrocedată în mod ilegal. Cu privire la acest aspect aș vrea să spun că mama mea a locuit în timpul vieții sale în Franța, neavând cunoștință de faptele notorii de la nivelul comunității locale, iar o parte din actele de vânzare-cumpărare au fost încheiate prin procurator”.
Tot Marie Helene Fabra Brătianu mai spune că mama sa nu a avut nicio vină legat de nulitatea titlului și că „singurele vinovate sunt Comisia Locală de Fond Funciar Rătești și Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș”. În acest sens, Marie Helene Fabra Brătianu a cerut ca cele două comisii să fie introduse în cauză în proces și chemate în garanție.
Ivănescu a vrut să vândă Direcției Silvice Argeș, care avea drept de preemțiune, terenurile cumpărate de la Ileana Brătianu
Un detaliu interesant și care ridică noi semne de întrebare apare în majoritatea contractelor de vânzare-cumpărare dintre Nicolae Ivănescu și firmele deținute de afaceriștii israelieni. Concret, Ivănescu susține că a făcut oferte de vânzare a terenurilor către Direcția Silvică Argeș (culmea, cea care cere acum terenurile înapoi) pe parcursul anului 2010 în vederea exercitării dreptului de preemțiune la cumpărare, însă „această instituție nu a răspuns ofertelor de vânzare în termenul de 30 de zile prevăzut de lege”.
Armand Chiriloiu: „Niciun notar normal nu poate face un act de vânzare-cumpărare fără acel răspuns de la Direcţia Silvică”
După cum spune Armand Chiriloiu, directorul Direcției Silvice Argeș – „niciun notar normal nu poate face un act de vânzare-cumpărare fără acel răspuns de la Direcția Silvică. Pe de altă parte, dacă nu s-a dat un răspuns la oferta de vânzare, acel act de vânzare-cumpărare a unui teren este lovit de nulitate. Nicolae Ivănescu trebuia să facă dovadă că a trimis o ofertă de vânzare către Direcția Silvică Argeș și că nu a primit răspuns. Nu pot să vă spun mai multe legat de ce s-a întâmplat în 2010, nu eram director atunci”.
Un alt detaliu cu semne de întrebare. Pe 12 aprilie 2012, Nicolae Ivănescu și soția sa au vândut firmei KNA Big Investment 3,4 hectare din Pădurea Trivale. Ce este ciudat este faptul că firma ce a cumpărat terenul fusese înființată cu mai puțin de o lună înainte de data tranzacției, adică pe 16 martie 2012. Firesc, aici se pune întrebarea dacă nu cumva firma mai sus menționată a fost înființată cu „dedicație” pentru achiziționarea terenurilor din Trivale.
Și în cazul vânzării celor 15,5 hectare către firma Orly Forest în 2010 se poate constata că firma cumpărătoare fusese înființată cu mai puțin de un an înainte de datele tranzacțiilor.
Am fost singurul ziar care a devoalat scandaloasa tranzacţie ce i-a adus un profit de 2,3 milioane euro lui Ivănescu
Reamintim că Jurnalul de Argeș a fost primul și singurul ziar ce a prezentat pe parcursul a zeci de articole toate detaliile legate de „teleportarea” celor 32,8 hectare de la Rătești în Pădurea Trivale. O „teleportare” ce a fost posibilă în mod cert cu complicitatea autorităților din județ.
Prețul plătit Ilenei Brătianu pentru cele 32,8 hectare a fost de doar 5,5 miliarde lei vechi astfel: 3,5 miliarde date de magnatul Nicolae Ivănescu pentru 29,8 hectare și 2 miliarde plătite de către Valerian Jinga (directorul Direcției Silvice de atunci!!!) pentru 3 hectare. Ulterior, Jinga, a vândut terenul, tot pentru 2 miliarde, Valeriei Stoian, iar aceasta l-a dat apoi firmei Orly Forest, deținută de către israelianul Leza Yosef, pentru 200.000 euro. În ceea ce privește cele 29,8 hectare cumpărate de către Ivănescu, 15,5 hectare dintre acestea au ajuns tot la Orly Forest pentru o sumă uriașă: 2,3 milioane euro!
Cum s-au „teleportat” terenurile Brătienilor de la Răteşti în Pădurea Trivale
Pe 31 august 2005, Ileana Brătianu, prin procuratorul său, Costel N. Ungureanu – bibliotecarul de la Rătești, a revendicat terenurile forestiere ce aparţinuseră istoricului Gheorghe Brătianu, a cărui moştenitoare era. La data respectivă, procuratorul Costel Ungureanu a solicitat Comisiei Locale de Fond Funciar Răteşti restituirea pe vechiul amplasament a unei suprafeţe totale de 170 ha de vegetaţie forestieră, 90 ha în punctul „Parapet” şi 80 ha în satul Tigveni, comuna Răteşti. Cum 32,8 hectare dintre cele solicitate pe vechiul amplasament fuseseră deja atribuite legal altor persoane, Ilenei Brătianu i s-au oferit mai multe variante, în decembrie 2006. După două refuzuri de amplasamente destul de bune din punct de vedere imobiliar, la Valea Mare-Ștefănești și Dobrogostea, a fost acceptată abia a treia variantă, chiar de nerefuzat, tocmai în Pădurea Trivale. În februarie 2007, Prefectura condusă pe atunci de PDL-istul Ion Cîrstoiu, a emis imediat titlul de proprietate, iar terenurile au fost vândute la scurt timp, în luna martie a aceluiași an, lui Nicolae Ivănescu. În 2009, însă, izbucnește scandalul Pădurii Trivale și aceeași Prefectură Argeș descoperă brusc o serie de hărți conform cărora respectivele hectare din miezul Pădurii Trivale, ajunse în posesia magnatului Ivănescu, ar fi fost în domeniul statului încă din anii 1940. De bună intenție, noul prefect, pesedistul Marcel Proca, demarează, în iulie 2009, o acțiune în instanță pentru anularea titlului de proprietate emis în Pădurea Trivale. Foarte interesant este că, în decembrie 2006, Ocolul Silvic Pitești dăduse scris că terenul respectiv este liber și poate fi retrocedat. Numai că „surprizele” continuă și, în 2010, deși Prefectura deschisese un proces care se afla deja pe rolul instanței, și prin care se cerea anularea titlului de proprietate din Trivale, Ivănescu reușește să înstrăineze o parte din respectivele terenuri cu cântec unor investitori evrei de la care a primit în total 2,3 milioane euro.
0 Comentarii