# Bomba de la Molivişu generează explozii în lanţ # După ce șefii Consiliului Județean au trebuit să facă pe detectivii legat de defrișările ilegale, Garda Forestieră confirmă și ea că „sunt indicii temeinice că la Molivișu s-au făcut infracțiuni” # În replică, șeful Gărzii Forestiere aruncă pisica în curtea ocoalelor silvice private: „Ei – structura care administrează – erau obligați să semnaleze acele încălcări sau acele nereguli care au fost constatate la sesizarea Consiliului Județean Argeș”.
# Președintele Dan Manu mai vine cu o dezvăluire: „Joi am făcut plângere la Parchet și duminică după amiază am primit pe fax donațiile de terenuri de la proprietari” # Vicepreședintele Ion Mînzînă e la fel de direct: „N-o să accept niciodată ca o investiție a CJ Argeș să fie făcută pentru o anumită persoană (…) În rest, organele abilitate ale statului, să-și facă datoria ”
După sesizările făcute de CJ Argeș în baza unor suspiciuni că în zona pârtiei de schi de la Ghițu-Molivișu s-au făcut defrișări ilegale de arbori, Garda Forestieră de Mediu Ploiești a ajuns, în urma controalelor întreprinse, la concluzia că sunt indicii temeinice cu privire la săvârșirea unor infracțiuni și a anunțat începerea unor demersuri pentru deschiderea unor dosare penale. Întrebarea justă a conducerii CJ Argeș și a președintelui Dan Manu este însă de ce a fost nevoie de o sesizare a Consiliului Județean pentru ca instituțiile publice să descopere aceste ilegalități, a căror acoperire se încearcă, acum, cu ajutorul unor donații dubioase de terenuri aflate în buza pârtiei și evaluate la sume infime. O manevră suspectă prin care Pavel Bârlă, fostul președinte al ADI Molivișu, proprietarul unor terenuri situate nu întâmplător de jur împrejurul pârtiei, și bucureșteanul Liviu Paul Dumitrescu, un alt deținător de teren privilegiat, speră acum să dreagă busuiocul, făcând cadou autorităților locale câteva suprafețe care au încurcat practic derularea eșuatului proiect cu fonduri europene.
Concluziile verificărilor efectuate de Garda Forestieră de Mediu Ploiești în perioada 23 martie – 7 aprilie 2017 conturează dimensiunea jafului de la Molivișu. „Au fost constatate tăieri ilegale de arbori în zona pârtiei Molivișu. A fost afectată o suprafață de 9.000 mp prin defrișarea vegetației forestiere fără drept (ilegal), decopertarea stratului de pământ de la suprafață, terasarea suprafeței defrișate și decopertate, realizarea de construcții ilegale în zonă. Pe această suprafață a fost amplasată fundația stației de plecare a instalației de transport prin cablu și doi stâlpi ai instalației. Suprafața afectată nu face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier național a celor 11,4 hectare necesare realizării pârtiei de schi, scoatere care a fost aprobată prin GH448/2014”, se arată în adresa Gărzii Forestiere de Mediu Ploiești, transmisă CJ Argeș.
În urma acelorași controale, au fost constatate tăieri ilegale de arbori și ca urmare a lucrărilor efectuate la drumul forestier Dosul Ghițului/Molivișu, pentru lărgirea acestuia, drum forestier a cărui suprafață a fost retrocedată Comunei Arefu, rămas ca mijloc fix în inventarul Ocolului Silvic Vidraru – Direcția Silvică Argeș.
O parte dintre terenuri au fost donate comunei Arefu după ce CJ Argeș a sesizat Garda Forestieră
O parte dintre suprafețele de care sunt legate ilegalitățile constatate în urma controalelor au fost subit donate comunei Arefu imediat după ce gluma a început să se îngroașe, de doi investitori strategici, împroprietăriți dubios de avantajos de jur împrejurul pârtiei: Pavel Bârlă, fostul președinte al ADI Molivișu și fost viceprimar la Arefu, și Liviu Paul Dumitrescu, beneficiarul unui avantajos schimb, efectuat în 2012.
De ce strategic?! Pentru că pilonii de la baza pârtiei de schi s-au construit, așa cum Jurnal de Argeș a mai arătat, fix pe unul dintre terenurile aflat în proprietatea familiei fostului președinte al ADI Molivișu (în acte apare ca proprietar fiul lui Pavel Bârlă), conjunctură deosebit de favorabilă, în care familia Bârlă a beneficiat de bani publici.
„Nobilul” gest al donațiilor amintite a fost făcut imediat după ce Consiliul Județean Argeș a sesizat Garda Forestieră Ploiești.
„Toată problema a plecat de la președintele ăsta, tâmpitul de Pavel Bârlă și a trebuit să-l doneze pentru că încurca la derularea proiectului. Noi am fost de acord, pentru că el a făcut-o, el a trebuit să o îndrepte. E o echipă de control, deocamdată își fac meseria, nu știu ce valori, ce se întâmplă, nu mai pot avansa nimic până nu ies niște cifre de acolo, niște date. Noi n-am făcut verificări, noi am făcut sesizări. Toate astea sunt în derulare. Nu pot să spun mai mult, au venit comisii peste comisii, ne-au cerut documente, ce se va întâmpla mai departe, nu știu”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, primarul comunei Arefu, Gheorghe Stoican.
Întrebat de Jurnal de Argeș dacă donația i s-a părut dubioasă, edilul a explicat: „Neregula a făcut-o fostul președinte (nr. al ADI Molivișu) și el trebuia să îndrepte cumva eroarea. Dar atunci când au luat dumnealor terenurile, nu erau în zona proiectului”, a explicat, contactat telefonic de Jurnal de Argeș, primarul comunei Arefu, Gheorghe Stoican.
„Îngrămădeala asta de a te împroprietări la doi metri sub pârtie mi se pare jenantă”
Cadoul a fost unul evident intempestiv. O confirmă însuși președintele CJ Argeș, Dan Manu.
„S-a întâmplat în ziua de joi adresa către Parchetul de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș, fundamentată pe fapul că noi aveam suspiciuni, iar duminică după-amiază, am primit pe fax donația despre care spuneți dumneavoastră (…). Evident, n-am mai avut nicio suspiciune că am fi făcut un pas aiurea”, a precizat Dan Manu, răspunzând la una dintre întrebările Jurnal de Argeș referitoare la dubioasele donații.
„Îngrămădeala asta de a te împroprietări la doi metri sub pârtie mi se pare jenantă, din moment ce mai ai la vreo 50-70 de metri de pârtie o proprietate destul de mare. Personajul nu mă interesează, nu-l cunosc, n-am avut de-a face cu el, am refuzat orice dialog pe această temă cu oricine. Donațiile s-au făcut către Consiliul Local Arefu, cei care au pus în posesie ilegal terenul”, a explicat și vicepreședintele CJ Argeș Ion Mînzînă.
Ion Mînzînă: „Cred că s-au dus cu batista, în lacrimi, la primar și au zis, primiți-l vă rugăm frumos”
Donațiile nu-i vor exonera însă de răspundere pe cei doi, dacă cercetările care se fac în dosarele penale anunțate de Garda Forestieră vor indica fraude legate de numele donatorilor. Până la clarificările legale, proiectul Molivișu rămâne blocat.
„Cred că s-au dus cu batista, în lacrimi, la primar și au zis, primiți-l vă rugăm frumos și pe ăsta (n.red. terenul). Am avut o discuție cu membrii A.D.I. şi cu UAT-urile. Eu am spus: dacă voi credeți că vreodată vom continua această lucrare în condițiile acestea pe care noi le-am constatat, vă înșelați amarnic. N-o să accept niciodată ca o investiție a CJ Argeș să fie făcută pentru o anumită persoană. E problema voastră de aici, ca lucrurile să intre într-o anumită ordine, voi ați creat dezordinea, voi trebuie să aduceți înapoi ordinea. În rest, organele abilitate ale statului, să-și facă datoria”, a precizat vicepreședintele CJ Argeș, Ion Mînzînă, la aceeași întrebare adresată de Jurnal de Argeș.
„Refuz să mai răspund la orice întrebare”
Jurnal de Argeș a încercat să obțină un punct de vedere din partea fostului președinte al A.D.I. Molivișu, însă Pavel Bârlă nu a răspuns apelului nostru. Nici celălalt proprietar care, la fel de subit, a făcut câteva donații comunei Arefu, n-a dorit să comenteze „cadoul”. „Nu trebuie să faceți dumneavoastră chestia asta, de-aia avem autorități și, cu siguranță, asta o să se întâmple. Refuz să mai răspund la orice întrebare” a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Liviu Paul Dumitrescu.
Terenuri de 5.400 de mp, evaluate la doar 6.000 lei
Mai exact, Liviu Paul Dumitrescu a donat Comunei Arefu două terenuri a câte de 2.731 de mp de pădure, în extravilanul comunei Arefu (tarlaua 4 UP VI Limpedea).
„Evaluez această donație la suma de 6.000 lei(…). Terenurile ce donez au fost dobândite de mine, donatorul, în afara căsătoriei, sunt bunuri proprii, conform contractului de schimb autentificat sub numărul 1638/04.05.2012”, se arată în contractul de donație semnat de Liviu Paul Dumitrescu.
„Am ajuns să facem pe detectivii”
Reamintim că preşedintele CJ Argeş, Dan Manu, a atras atenția, săptămâna trecută, că instituţiile publice nu și-au făcut treaba în legătură cu ilegalitățile comise la Molivișu: „Sunt profund dezamăgit şi supărat în egală măsură pentru că noi, de la Consiliul Judeţean, neavând asta în fişa postului, am ajuns să facem pe detectivii, în contextul în care instituţii la nivel de competenţă ale judeţului Argeş trebuiau să facă acest lucru pentru că sunt salarizaţi din banul public”.
Explicațiile conducerii Gărzii Forestiere: „Avem 14 salariați… un om la 800 de hectare”
Contactat de Jurnal de Argeș, inspectorul șef al Gărzii Forestiere Ploiești, Viorel Mihălcioiu, explică de ce instituția pe care o conduce a trecut la controale în zona Molivișu, abia după ce oficialii CJ Argeș au arătat că au suspiciuni legate de comiterea unor ilegalități. „Problema se pune în felul următor: suprafața respectivă este sub contract de prestări servicii silvice. Structura care o administrează, sau care prestează serviciile silvice este obligată, de două ori pe an, să efectueze un control de fond. Controlul de fond presupune și integritatea limitelor fondului forestier și integritatea, sub raport, a reducerii fondului forestier. Ei – structura care administrează – erau obligați să semnaleze acele încălcări sau acele nereguli care au fost constatate la sesizarea Consiliului Județean Argeș. Noi avem pe județul Argeș 14 salariați. Structurile de administrare au un om la 800 de hectare, plus că sunt obligate să facă acel control de fond – e un regulament de bază, în care ei (cei care au avut în administrare suprafețele acelea, structuri silvice de administrare, ocoale silvice, fie că sunt de stat, fie că sunt private) trebuiau efectiv să semnaleze acele încălcări. Obligația principală era a lor, a structurilor silvice. În caz că am fi avut acțiuni în zonă și observam lucrul acesta, ne autosesizam și luam măsuri. Dar până atunci, noi nu putem ști, pentru că așa cum v-am spus, este o suprafață de 276 de mii de hectare pe județul Argeș, în condițiile în care, dacă vreți ceva mai plastic, există o plasă cu ochiuri mici a structurilor de administrare și o plasă cu ochiuri foarte mari și largi a Gărzii Forestiere Ploiești”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Viorel Mihălcioiu.



























0 Comentarii