# Secretele întunecate ale Arhiepiscopiei (IV). # Un serial gen „Familia Borgia”. Atmosferă foarte posomorâtă în ultima vreme la Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, deși soarele încă strălucește ghiduș pe cer, iar peisajul monahal plin de viață și verdeață de la reședința ÎPS Calinic îndeamnă la meditații optimiste. Optimist se dovedește însă doar prea-cuviosul călugăr Caliopie, care și-a luat traista-n vârf de băț, s-a cocoțat cu greu într-unul din cucernicele jeepane de serviciu și a plecat pentru câteva zile într-un binemeritat concediu. Peste hotare din câte se spune, într-o deplasare cu țintă misionară, ferită suntem convinși se ispitele lumești. Cert este că, rămas o perioadă fără flăcăul favorit, arhiepiscopul Calinic s-a umplut de tristețe și cugetă la nemurirea sufletului, simțind că pe cerul senin de altădată au început să se adune nori negri, care prevestesc furtună. Până și banii par că nu-i mai luminează sufletul, ba din contră, marele prelat adulmecă probabil pericolul care s-a născut odată cu încredințarea treburilor bănești ale eparhiei în mâinile pe cât de neîndemânatice, pe atât de lacome ale lui Caliopie. Pentru că treburile financiare mânuite la Curtea de Argeș și-au pierdut de mult piosul parfum de smirnă și au căpătat o duhoare neplăcută, care a ajuns și la nasul copoilor din instituțiile de control. Iar când aceștia o iau pe dâra mirosului, cine știe sub ce patrafir pot ajunge.
Se știe că sub generosul acoperiș duhovnicesc al Arhiepiscopiei și-au găsit adăpost, de mai mulți ani încoace, și o serie de afaceri colaterale, menite să aducă venituri suplimentare în punga instituției. Un hotel situat la doi pași de Mănăstirea Argeșului, o brutărie, dar perla coroanei o reprezintă cu siguranță firma Filotheos, concepută să exploateze agregate de balastieră și să opereze în domeniul construcțiilor. Minunăție mare cu această firmă, câtă vreme a rulat de-a lungul timpului sume însemnate, de ordinul zecilor de miliarde, fără a avea în scripte niciun angajat. Lumea știe însă că toată activitatea este coordonată de nelipsitul Caliopie, care l-a blagoslovit în postul de administrator pe Ciprian Orobeți, un personaj controversat pripășit la Mănăstire ca aghiotant al lui Caliopie. Și amândoi s-au apucat de exploatări de balastieră și construcții, mai întâi cu oarece pioșenie, până s-au dumirit cum stă treaba și cât de repede se poate umple punga, iar apoi cu mult elan, gata-gata să se răstoarne dincolo de șanțul legii. Fiind fețe bisericești și având în spate impozanta statură duhovnicească a lui Calinic, treaba cu avizele, aprobările și celelalte acareturi legale care însoțesc o activitate economică a fost facultativă, astfel că n-a trecut multă vreme până ce în cuptorul afacerii să se bage cărbuni la foc continuu, ca să se înmulțească la maximum lingourile cu profit. Azi așa, mâine la fel, până ce ferocitatea exploatării a devenit bătătoare la ochi, lumea a început să murmure, fie verbal, fie în scris, astfel că au apărut și problemele. Sub forma unor controale, ba de la Fisc, ba de la Garda Financiară, ba de la ITM, ba te miri de unde. La început, controlorii au dat târcoale cu timiditate, cu smerenia cuvenită față de afacerile duhovnicești, dar ceva-ceva tot a ieșit la iveală, ba s-au băgat în cutia milei și ceva amenzi, mai-mai ca ele să primească rezoluție de afurisenie și să intre peste rând la acatiste. Oricum, pentru un ochi avizat, a devenit limpede că afacerile ghidonate de Caliopie și Orobeți prin firma Filotheos, foarte șubrede ca legalitate, tind să se transforme într-un excelent mâner prin care cineva, un om politic de exemplu, îl poate apuca pe însuși arhiepiscopul Calinic, pentru a-i așeza autoritatea duhovnicească nu numai în slujba credincioșilor, ci și într-o minunată slujbă politică. Lucru care se vede deja astăzi cu multă măreție, când Calinic încurcă tot mai des căile Domnului cu căile zaiafeturilor la care îi însoțește pe oamenii puterii.
„Cuviosul” procuror Marius Iacob lucrează la o „pastorală” penală cu afacerile Arhiepiscopiei
Treaba cu firma Filotheos a început să capete un miros neplăcut cam în urmă cu 2-3 ani, când se zice că la Parchetul General a început să ia naștere o „pastorală” penală oficiată chiar de cuviosul Marius Iacob, celebrul procuror general adjunct al României. Iar acesta n-o căuta pe Elodia la Curtea de Argeș, cum greșit s-ar putea crede, ci părea întărâtat de oarece coliziuni cu legea săvârșite în afacerile despre care vorbim. Dosarul cică nu s-a finalizat încă, Iacob fiind încă la faza adunării de probe, cuplată cu spovedania martorilor. Poate așa s-ar explica și faptul că, ceva mai încoace, bisnișmenurile de la Filotheos au atras și atenția organelor locale de control, nefiind deloc exclus ca ele să vină în completarea cercetărilor care se fac mai sus, la București. Mai mult, se vorbește că, în paralel, se oficiază o slujbă penală și la DNA Pitești, tot pe tema relațiilor financiare păstorite de Caliopie, sub binecuvântarea lui Calinic, la Filotheos și nu numai. Așadar, nori negri, amenințători, adunați din toate părțile. Dotat cu simțuri ascuțite, cum se cuvine unui înalt ierarh, arhiepiscopul a dibuit treptat pericolul de a putea fi chiar șantajat, pe seama alambicatelor afaceri pe care le mânărește, pardon, mânuiește favoritul său, Caliopie. Ba avea să și recunoască asta, limpede, într-o scăpare de sinceritate, pe la începutul acestui an, când a declarat că șeful PDL-Argeș, Mircea Andrei, l-a amenințat cu războiul, adăugând că verificările și controalele făcute la firmele Arhiepiscopiei au fost dirijate. Prelatul a vorbit tot atunci și de șantaj în ce privește „tratamentul” pe care i l-a prescris Mircea Andrei, astfel că întreaga poveste a început să devină un adevărat thriller politico-duhovnicesc. Chiar dacă pentru mulți părea că toată afacerea se va lăsa cu sânge, când s-a terminat filmul, spectatorii au avut parte de happy-end. Nici n-a cântat cocoșul de trei ori, că senatorul „șantajist” de Dâmbovița a început să fie văzut tot mai des cu arhiepiscopul pus pe zgardă portocalie, de se uită lumea ca la urs. E clar că s-a pupat piața Independenții, Calinic făcând un cucernic troc în care și-a vopsit autoritatea duhovnicească în culorile puterii, sperând într-o la fel de cuvioasă iertare a păcatelor financiare săvârșite la Arhiepiscopie. Amin. Să recapitulăm, deci. Afacerile ghidonate de Caliopie la Filotheos, ba poate și prin alte părți, au început să miroase a prăduială. S-au deranjat organele de toate soiurile, s-au făcut controale și s-au pus la perpelit teancuri de dosare afurisite. Apare brusc Mircea Andrei cu șantajul și, ce să vezi? Calinic devine la fel de brusc ierarhul de serviciu al Stăpânului PDL, plimbat pe la tăierile de panglici și bairamurile politice sătești, în vreme ce Caliopie este repartizat să bea bere din sticlă împreună cu favoritul lui Andrei, Ștefan Lăzăroiu, și să-i țină acestuia tira în tentativa de a deveni deputat la Curtea de Argeș. Iar preoțimea județului privește cu nedumerire și mâhnire toate aceste scamatorii prin care capii Arhiepiscopiei își protejează propria piele, făcând un troc dezgustător cu instituția Domnului pusă în slujba domnilor puterii.
Piei, drace! La Băiculeşti a apărut un teren de sport fantomă!
Că în activitatea firmei Filotheos există numeroase chestiuni oneroase nu este greu de dovedit. O să dăm un singur exemplu. Unul din fronturile de lucru preferate de Caliopie pentru firma cu pricina a fost și este
comuna Băiculești, înzestrată printre atâtea alte frumuseți și cu o mândrețe de preot-primar, Gheorghe Bărănescu, destul de recent încadrat în selecta categorie a foştilor colaboratori ai Securității. Teren propice deci pentru oarece cuvioase învârteli din bani publici. Relația de prietenie a capilor bisericii argeșene cu bugetul comunei Băiculești, răsucit cu abilitate pe degete de către cel supranumit și Popa Vijelie, datează încă din 2006, pe când firma Filotheos nici nu luase ființă. Cel puțin de atunci există primele atestări documentare. Când s-au dat la plată de la primăria locală către Mănăstirea Argeșului numeroase transporturi de balast, pentru pietruire de drumuri. Lucrări făcute cu buldozerul, transporturi de pietriș cu Raba de 16 tone, în fine o întreagă listă de lucrări, cucernice la preț, de multe sute de milioane, făcute sub oblăduire duhovnicească. Ce e drept, și dracii și-au vârât nițel coada în afacere, câtă vreme înscrisurile făcute la lumânare de preotul-primar Bărănescu pe câte un colț de masă privind situația de lucrări, nu prea bat întotdeauna cu situațiile oficiale. După înregistrarea firmei Filotheos, în 2007, evlavioasele business-uri au continuat cu și mai mare vioiciune, ajungând să se măsoare în miliarde. Ba o decolmatare cu excavatorul, ba o balastare și alte chestii socoteli. Cel mai bine le-a descris fostul viceprimar Marian Anghel, care a apreciat lucrările făcute de Filotheos la Băiculești foarte elocvent: „Au cărat piatra de pe gârla de aici şi au vândut Primăriei Băiculeşti materialul. SC Filotheos a făcut zeci de decolmatări în pârâurile din comună, pentru ca mai apoi să factureze materialul pe care l-a adus în localitate să pietruiască. Primăria Băiculeşti a făcut dintotdeauna plăţi foarte grele către Arhiepiscopie. Sub pretextul că pietruiesc drumurile din comună, zece maşini de balast le cărau la firma lor de construcţii, două maşini le aruncau pe drum”. La un moment dat, prin 2009, le-a dat prin cap băieților că se pot trage și mai mulți bani din bugetul Băiculeștiului, dacă ar face aici și un minunat teren de sport. Banii s-au luat, undeva pe la 2 miliarde, dar terenul de sport nu poate fi identificat nici astăzi, oricât l-ai căuta. Ce e drept, firma Filotheos a deșertat niște mașini de pietriș într-o cu totul altă zonă decât era stabilit să fie terenul, dar toată treaba nu se poate aprecia ca fiind mântuită nici chip. Într-un cuvânt, ia terenul de unde nu-i. Banii s-au dus însă frumușel în contul Filotheos, cu aceeași precizie cu care se duseseră și în numeroasele lucrări anterioare. Dacă s-a lucrat peste tot ca la Băiculești, ne dăm seama ce prăpăd este în afacerile Arhiepiscopiei și de ce defilează astăzi Calinic și Caliopie sprinteni ca nişte cerbi împreună cu căpeteniile puterii județene. Dar hai că ne-am cam luat cu vorba și mai avem de povestit și ediția următoare. Mihai BĂDESCU
0 Comentarii