Web Analytics
scris joi, 06.02.2025

Lucia Hossu-Longin lansează două cărţi despre partizanii din Argeş şi iubirile lor

La 6 februarie 2025, de la ora 13 (o oră nepotrivită, ca și emisiunile sale cu „Memorialul Durerii” difuzate de TVR la ora 24), Lucia Hossu-Longin va fi prezentă la Biblioteca Județeană Argeș, pentru a-și lansa ultimele sale două cărți. Cărți despre partizanii anticomuniști din Argeș, îndeosebi, din seria „Memorialul Durerii – Istoria care nu se învață la școală”.

Lucia Hossu-Longin lansează două cărţi despre partizanii din Argeş şi iubirile lor

Este vorba de volumele „Partizanii. O istorie a bravilor” și de „Povești de iubire în infern”. În cadrul evenimentului va fi proiectat și filmul „Recurs în cazul Motrescu”. Vor vorbi, alături de autoare, prof. univ. dr. ing. Ilie Popa, organizatorul simpozionului „Experimentul Pitești. Reeducarea prin tortură”, și fiul autoarei, Teodor Hossu-Longin. Ambele cărți au apărut recent la Editura „Hyperliteratura”.
După instalarea regimului comunist în România, prin fraudă și cu ajutorul sovieticilor, apoi prin înlăturarea monarhiei, dezorganizarea armatei și din cauza ocupației ruse pline de abuzuri, în foarte multe zone din țară se organizează grupuri de rezistență anticomunistă. Conform unor date ale Securității, au fost active 1.196 de astfel de facțiuni, între 1948 și 1960, răspândite pe aproape întreg teritoriul țării, cele mai multe în Argeș și Muscel, de la „cete” de câteva zeci de oameni până la tabere de sute.

Comuniștii încep vânătoarea lor și, mai mult, decid să pedepsească pe oricine încearcă să îi ajute sau nu îi denunță (fie și frați sau părinți), prin torturi înfiorătoare sau execuții pe loc. Majoritatea sunt exterminați în primii ani. Supraviețuiesc însă chiar și peste zece ani cei retrași în munți, care duc o viață inimaginabil de aspră, îndeosebi în anotimpurile reci și nemaipunând la socoteală faptul că erau hăituiți continuu.
Ulterior, aproape toți sunt prinși și uciși (totuși, de pildă, la Nucșoara, după cum relata fostul prefect Ion Cîrstoiu, și partizanii ucideau pe cei numiți ca primari comuniști sau pe soldații din trupele de Securitate), un număr infim reușind să iasă din temnițele sinistre ale acelor vremuri. Ultimele „cuiburi de bandiți”, cum erau denumite de autorități, au fost anihilate până în 1958. Câțiva partizani izolați au reușit să rămână ascunși și până spre finalul anilor ’70, când este acordată amnistia oricăror membri ai rezistenței.

Stând de vorbă cu acești câțiva supraviețuitori și urmași ai acestora, apoi confruntând mărturiile lor cu date din arhivele Securității, deschise cu greu chiar și după 1989, consultându-se cu nenumărați cercetători și istorici, în decursul a peste 30 de ani de investigație fără oprire, Lucia Hossu-Longin nu doar că întregește povestea acestor oameni, ci, mai mult, pune cap la cap, fărâmă cu fărâmă, harta mișcării de rezistență anticomunistă.
Alcătuind, după cum ea însăși a numit-o, „o istorie a bravilor”. Un memorial al demnității în fața opresiunii și agresiunii fără margini. O luptă pentru libertate.
Dezvăluirile și mărturiile uluitoare făcute în serialul „Memorialul Durerii” privind partizanii (din mai bine de 40 de episoade), începând cu anii ’90 și mergând până în prezent, au fost adunate în cele două cărți, pentru a oferi imaginea de ansamblu a rezistenței, dimensiunea ei uriașă și represiunea sălbatică cu care a fost anihilată.
Din celălalt volum, „Povești de iubire din infern”, reținem povestea Ioanei-Raluca, fiica Mariei Plop şi a căpitanului Toma Arnăuţoiu, născută într-o grotă din munţii Nucșoarei, în 1956. În 1958, grupul Arnăuțoiu e arestat, în urma unui denunț (se putea să nu avem turnători?). La scurt timp după condamnarea mamei sale (și a tatălui, prin executare), a fost luată şi dusă într-un orfelinat din Câmpulung Muscel. A fost înfiată, purtând apoi numele de Raluca Voicu.

Citește și Lucia Hossu-Longin: „Reeducarea de la Piteşti. Cerberii penitenciarelor”

Citește și Lucia Hossu-Longin a făcut 6 filme documentare despre „Experimentul Piteşti”

Citește și 6 Octombrie 2003: A murit Elisabeta Rizea, simbol al rezistenţei anticomuniste românești

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită