Studiu CFA: Fiecare leu plătit la Pilonul II aduce o pensie mai mare de 2,3 ori decât un leu dat la sistemul de stat

Pilonul 2 de pensii private obligatorii are un randament de 2,3 ori mai mare decât sistemul public de pensii (Pilonul 1) pentru un tânăr care intră azi în piaţa muncii şi va contribui 35 de ani, reiese din datele studiului „Sistemul de pensii din România. Între echitate, sustenabilitate şi performanţă“, pu­blicat săptămâna trecută de CFA România. Asociaţia reuneşte circa 250 de analişti în finanţe care deţin prestigiosul titlu CFA, calificare administrată de CFA Institute din Statele Unite ale Americii, potrivit Ziarul Financiar.

CFA România face astfel lumină într-un subiect controversat al ultimilor ani, din cauza unor declaraţii politice care adeseori au creditat sistemul public de pensii bazat pe redistribuire şi majorări „din pix“ cu un randament mai bun decât pensiile private bazate pe acumulare şi investiţii pe pieţele financiare. Calculele CFA, bazate pe estimări conservatoare pentru Pilonul II şi uşor optimiste pentru Pilonul I, arată că fiecare leu virat către pensiile private este probabil să aducă o pensie de 2,31 ori mai mare decât sistemul public pay as you go.

Citește și: Două betoniere s-au luat la întrecere pe autostradă

Studiul CFA analizează trei scenarii cu diferite rate de contribuţie la Pilonul 2 (4,75%, 5,75%, 6,75%) versus Pilonul 1, pentru un tânăr cu salariul mediu care contribuie 35 de ani (2025-2059) şi va primi pensie timp de 16 ani şi 3 luni, longevitatea la pensie estimată în condiţiile demografice de azi. în toate cele trei scenarii, rata de înlocuire (pensia raportată la ultimul salariu) obţinută de Pilonul II, raportată la rata de contribuţie, este de 2,31 ori mai mare decât acelaşi raport pentru Pilonul I de stat. Analiza CFA ia în considerare un randa­ment mediu anual de 6% pentru Pilonul II (sub cel de 7,7% anual obţinut până acum, timp de aproape 17 ani), o inflaţie medie anuală de 3% şi consideră restul condiţiilor, inclusiv indexarea pensiilor de stat, în concordanţă cu legislaţia de astăzi.

Trebuie însă reţinut că pensia medie de stat de astăzi, luată ca punct de plecare în calculele CFA, a fost majorată puternic în ultimii ani de toate guvernele, indiferent de culoarea politică. Aceste creşteri de pensii au generat un deficit fiscal semnificativ între pensiile plătite şi CAS încasat, ceea ce a dus la imposibilitatea statului român de a-şi respecta în 2025 propria lege de indexare a pensiilor publice, după mulţi ani de politici care ar putea fi considerate excesive în acest domeniu.

În context, raportul CFA arată că nivelul datoriei implicite cu pensiile de stat a crescut de 2,5 ori între 2015 şi 2021, perioadă în care PIB nominal a crescut cu doar 66%. Datoria implicită a sistemului public de pensii este un indicator pe care Eurostat obligă toate statele să îl calculeze periodic, reprezentând nivelul de taxe pe care îl vor plăti generaţiile viitoare pentru acoperirea drepturilor de pensii din prezent.

De altfel, „randamentul“ Pilonului 1 (calculat ca IRR – internal rate of return) este negativ până la vârsta de 74 de ani, adică tânărul care intră azi în piaţa muncii va primi mai puţini lei la pensie decât suma contribuţiilor făcute de-a lungul vieţii, ambele sume ajustate cu inflaţia, punctul de egal între cele două fiind abia la 74 de ani.

Vestea proastă pentru cei peste 8 milioane de contributori la Pilonul 2 de pensii este că, deşi fondurile lor acumulate în sistem vor suplimenta pensia de stat, rata de înlocuire cumulată (Pilonul 1 Ă Pilonul 2) va fi în jur de 50% la capătul perioadei de prognoză, astfel că pentru menţinerea unui standard de viaţă decent este necesar să economisească suplimentar, prin alte instrumente financiare.

Studiul CFA concluzionează că „fondurile de pensii private sunt un instrument important de educaţie financiară, având rolul de a încuraja populaţia să economisească pentru viitor. Acestea contribuie la conştientizarea importanţei economisirii pe termen lung şi la dezvoltarea unui comportament financiar responsabil. Mai mult, prin diversificarea opţiunilor de economisire şi investiţie, fondurile private permit beneficiarilor să îşi gestioneze mai bine riscurile financiare, protejându-i astfel de posibile crize economice sau de volatilitatea pieţelor financiare“.

Articol preluat din Ziarul Financiar

Citește și: CCR: Impozitarea progresivă a pensiilor speciale și a celor militare, neconstituțională