Adoua jumătate a anului 2024 a reprezentat un punct de cotitură critic pentru economia şi stabilitatea politică a României. Într-o încercare de a contracara deficitul bugetar aflat în continuă expansiune şi de a asigura echilibrul macroeconomic, guvernul a implementat o serie de măsuri care, în loc să stabilizeze finanţele publice, au generat un climat de incertitudine şi tensiune atât pe plan economic, cât şi politic.
Pe parcursul primelor trei luni din cel de-al doilea semestru, se constată o accentuare a dezechilibrului fiscal, ce a continuat şi în perioada octombrie-decembrie 2024, prin prisma majorării necontrolate a cheltuielilor guvernamentale şi a dificultăţii Guvernului în colectarea veniturilor necesare pentru acoperirea acestora, în ciuda generalizării programelor RO e-Factura, RO e-Transport şi RO e-TVA. În aceste condiţii, deficitul bugetar a atins, la finalul celui de-al doilea semestru al anului trecut, cota alarmantă de 8,65% din PIB, adică 152,72 miliarde lei, sumă ce a pus Guvernul în imposibilitatea de a-şi respecta angajamentele asumate faţă de Comisia Europeană, dar şi faţă de alţi parteneri internaţionali. Situaţia s-a deteriorat rapid, lunar, în ciuda măsurilor prin care Cabinetul Ciolacu le-a luat pentru atragerea de noi venituri la bugetul public prin nenumărate emisiuni de titluri de stat şi obligaţiuni şi prin aprobarea unei amnistii fiscale menită să stimuleze încasările. Situaţia a devenit dramatică mai ales că Guvernul a majorat în 2024 cu 19,1% cheltuielile bugetului general consolidat faţă de anul precedent, ceea ce a dus la cheltuieli totale de 727,32 miliarde lei, majoritatea creşterii fiind destinată salariilor din sectorul public, pensiilor, asistenţei sociale şi sprijinirii categoriilor vulnerabile. În acelaşi timp, cheltuielile cu dobânzile au atins 36,28 miliarde de lei, ceea ce a pus şi mai multă presiune pe bugetul de stat.
Pe acest fond, agenţia de rating Fitch a revizuit, în 17 decembrie, la perspectivă negativă, indicele BBB- acordat ţării noastre (ultimul pas înainte de a fi aruncaţi în categoria junk), semnalând riscuri majore de sustenabilitate fiscală şi scăderea încrederii investitorilor, revizuire ce a dus la creşterea costurilor de împrumut şi la deprecierea monedei naţionale.
În tot acest context financiar-fiscal negativ, Banca Naţională a României a operat două reduceri succesive ale ratei dobânzii de politică monetară, pe care a stabilit-o la 6,5%, încercând să stimuleze economia şi să limiteze efectele recesiunii care ameninţă ţara.
Mai mult, pentru a impune o rigoare fiscală pe plan intern, Guvernul a obţinut acordul Comisiei Europene pentru un plan de redresare a bugetului de stat în următorii şapte ani, dar lipsa de coerenţă în strategia fiscală şi creşterea cheltuielilor necontrolate au condus la o reacţie negativă atât din partea mediului de afaceri, cât şi a instituţiilor internaţionale.
Efectele dezechilibrelor economice s-au transpus rapid în plan politic, culminând cu anularea controversată a alegerilor prezidenţiale din luna decembrie, dar şi cu faptul că, în urma alegerilor parlamentare din 1 decembrie, noul Legislativ are în componenţa sa trei partide suveraniste, naţionaliste, care deţin peste o treime din cele 466 de mandate de deputat şi senator. Cu toate acestea, coaliţia pro-europeană PSD-PNL-UDMR-Grupul Minorităţilor naţionale a reuşit, în 23 decembrie, să îşi impună propriul Guvern, condus de acelaşi Marcel Ciolacu, în calitate de prim-ministru. Noul Guvern, în contextul unei crize bugetare fără precedent, a adoptat, la finalul anului trecut, noi măsuri de austeritate prin aşa numita Ordonanţă „Trenuleţ”, ceea ce a generat noi tensiuni sociale şi noi proteste la nivel naţional.
Cert este că semestrul II financiar al anului trecut a evidenţiat vulnerabilităţile economiei româneşti şi incapacitatea decidenţilor de a implementa reforme sustenabile, ceea ce a dus la o execuţie bugetară sub presiune, la un deficit record şi la o scenă politică în haos.
• Iulie – deficit de energie, preţuri de 1000 euro/MWh
Luna iulie a adus provocări severe pentru sectorul energetic al României, care a fost nevoit să facă faţă unui val de căldură extremă, ce a condus la o cerere crescută de electricitate. Canicula a fost atât de severă încât temperaturile au depăşit constant 40 de grade Celsius în majoritatea judeţelor, determinând populaţia să utilizeze în mod continuu aparatele de aer condiţionat, inclusiv pe timpul nopţii. Această cerere sporită a exercitat o presiune imensă asupra reţelelor electrice, rezultând pene de curent în multe localităţi din ţară. Pentru a face faţă situaţiei, premierul Marcel Ciolacu a convocat un Comandament pentru Energie, stabilind un set de măsuri de urgenţă, printre care redeschiderea temporară a unor grupuri energetice pe bază de cărbune. Aceasta a fost o decizie controversată, având în vedere tranziţia către energie verde, dar a fost considerată necesară pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic în contextul unei cereri atât de mari.
Problemele din sectorul energetic au evidenţiat, de asemenea, limitele infrastructurii existente de stocare a energiei. Deşi România a investit masiv în proiecte de energie regenerabilă, precum parcuri eoliene şi fotovoltaice, capacităţile de stocare au fost insuficiente. În timpul zilei, energia solară şi eoliană a fost produsă în exces şi vândută la preţuri mici, dar seara, când cererea era maximă din cauza nopţilor tropicale, România a fost nevoită să importe energie la preţuri ridicate. În unele cazuri, preţul energiei a ajuns la 900-1.000 euro pe MWh, ceea ce a exercitat o presiune suplimentară asupra economiei şi a consumatorilor.
În plan macroeconomic, luna iulie a fost marcată de continuarea cheltuielilor bugetare, Guvernul aprobând noi investiţii şi scheme de sprijin, în special pentru fermierii şi producătorii din industria agro-alimentară. Deşi ANAF a reuşit să depăşească ţintele de colectare pentru luna iulie, veniturile bugetare nu au fost suficiente pentru a acoperi cheltuielile. De aceea, Ministerul Finanţelor a fost nevoit să emită noi emisiuni de titluri de stat şi obligaţiuni Fidelis şi Tezaur, împrumutând sume considerabile de pe pieţele financiare pentru a acoperi deficitul. La finalul lunii iulie, Ministerul Finanţelor a anunţat că a reuşit să atragă 658 miliarde lei, bani destinaţi refinanţării datoriei publice şi acoperirii deficitului.
În condiţiile diminuării inflaţiei, Banca Naţională a României a decis reducerea cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit. A fost prima reducere aprobată de Consiliul de Administraţie a BNR, din ianuarie 2023 până în iulie 2024, perioadă în care banca centrală a menţinut aceeaşi rată a dobânzii de politică monetară, de 7% pe an.
Singurele veşti bune în iulie, au venit pe plan sportiv, odată cu succesul sportivilor români la Jocurile Olimpice de la Paris. Înotătorul David Popovici a devenit campion olimpic la 200 metri liber pe 29 iulie, de Ziua Imnului Naţional, iar două zile mai târziu a câştigat medalia de bronz la proba de 100 metri liber. Aceste succese au adus un val de optimism şi mândrie naţională, într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic.
• August – primele negocieri cu noua Comisia Europeană
Ultima lună de vară a continuat să fie una dificilă pentru economia României, în special din cauza creşterii deficitului bugetar, prin prisma creşterii cheltuielilor publice, fapt ce a determinat Guvernul să încerce o gestionare a situaţiei prin negocieri cu Comisia Europeană. În cadrul unei întâlniri pe care a avut-o la Bruxelles cu Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, Marcel Ciolacu a solicitat pentru prima dată extinderea marjei de deficit pentru următorii ani şi a propus un plan pe şapte ani care să permită României să revină la un deficit de 3% din PIB.
BNR a mai redus încă o dată cu 25 puncte procentuale rata dobânzii de politică monetară, într-o ultimă încercare pe anul trecut de a stimula economia, stabilizând această rată la 6,5% pe an. Această decizie a fost bine primită de pieţele financiare şi de agenţiile de rating. Agenţia Fitch a reconfirmat ratingul României la BBB-, cu perspectivă stabilă, menţionând că economia României ar putea înregistra o creştere de 2,5% în 2024.
Cu toate acestea, Guvernul a continuat să aloce sume pentru diferite cheltuieli bugetare, suplimentând din Fondul de Rezervă cu 820 milioane lei bugetul Ministerului Transporturilor, cu 575 milioane lei pe cel al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, şi lansând programul Start-Up Nation România 2024, ce are alocată o finanţare de peste 446 milioane euro.
Toate aceste alocări nu au ţinut cont de situaţia deficitului bugetar după primele şapte luni ale anului trecut, deficit care la finalul lunii iulie se ridica la 71,04 miliarde lei, reprezentând 4,02% din PIB, aproape dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023.
Mai menţionăm că, pe plan politic, în luna august Marcel Ciolacu a fost reales lider al PSD şi desemnat candidat al partidului la alegerile prezidenţiale de anul trecut.
• Septembrie – rectificare bugetară cu impact negativ asupra deficitului
Prima lună de toamnă a fost marcată de rectificarea bugetară adoptată de Guvern, care, deşi a fost catalogată de premierul Marcel Ciolacu drept una pozitivă, în realitate a adâncit deficitul bugetar, stabilind că acesta urma să ajungă la 6,94% din PIB la finalul anului 2024. Potrivit rectificării bugetare, Produsul Intern Brut urma să fie de 1.768 miliarde lei, faţă de 1.733 miliarde lei atât cât era prevăzut în legea bugetului de stat. Rectificarea bugetară prevedea o creştere cu 8,8 miliarde lei a cheltuielilor de personal, cu 3 miliarde lei a cheltuielilor cu dobânzile, cu 5,12 miliarde lei a cheltuielilor cu asistenţa socială, dar şi o diminuare cu 1,8 miliarde lei a sumei alocată investiţiilor.
După rectificarea bugetară, prin prisma nevoii de creştere a veniturilor la bugetul de stat, Guvernul a aprobat o amnistie fiscală parţială, care viza recuperarea a aproximativ 9,5 miliarde lei din arieratele companiilor şi persoanelor fizice. De măsura amnistiei fiscale urma să beneficieze 330.000 de firme şi 848.000 de persoane fizice, care trebuia să achite până la 25 noiembrie 2024 restanţele înregistrate la 31 august 2024 privind obligaţiile principale către bugetul de stat, caz în care beneficiau de ştergerea dobânzilor, penalităţilor şi altor accesorii.
Tot în luna septembrie, BNR a publicat date privind deficitul de cont curent, care a ajuns la 15,178 miliarde euro în primele şapte luni ale anului, în creştere cu 33,99% faţă de perioada similară din anul precedent. Aceasta reflectă o creştere a importurilor, în special a celor de energie, şi o scădere a exporturilor, care a contribuit la adâncirea dezechilibrului comercial.
• Octombrie: coaliţia PSD-PNL adânceşte deficitul, în plină campanie electorală
Mijlocul toamnei calendaristice a fost dominat de decizia guvernului de a aloca sume suplimentare din Fondul de Rezervă către diverse ministere, în ciuda faptului că deficitul bugetar atinsese deja 5,44% din PIB, după primele trei trimestre ale anului 2024. După rectificarea bugetară pe care a operat-o la începutul lunii septembrie, guvernul a continuat să mărească cheltuielile publice pentru a răspunde cerinţelor sindicatelor şi pentru a sprijini diverse proiecte electorale. Printre alocările notabile s-au numărat: 5 miliarde lei pentru Ministerul Transporturilor – direcţionaţi către proiecte de infrastructură, 1,1 miliarde lei pentru CNAS – necesari pentru susţinerea cheltuielilor medicale, 800 milioane lei pentru Ministerul Educaţiei, pentru proiecte de infrastructură şcolară, finanţări masive pentru programul Anghel Saligny şi plata unor sume restante pe programul Start-Up Nation. Aceste măsuri au fost criticate de analiştii economici pentru faptul că au amplificat presiunea asupra bugetului de stat, crescând în acelaşi timp datoria publică.
În acest context, Ministerul Finanţelor a elaborat un plan ambiţios de ajustare fiscală pe şapte ani, destinat reducerii treptate a deficitului bugetar până la nivelul de 2,5% din PIB în 2031. Acest plan presupune creşterea veniturilor bugetare prin reforme fiscale, inclusiv îmbunătăţirea colectării TVA şi reducerea evaziunii fiscale, şi reducerea cheltuielilor publice, în special a celor de personal şi de asistenţă socială.
Pentru a continua finanţarea cheltuielilor bugetare, Guvernul a continuat să împrumute bani de pe pieţele internaţionale, lansând o emisiune de obligaţiuni Samurai în valoare de 33 miliarde yeni, destinată atragerii a 200 milioane euro. În acelaşi timp, emisiunile interne de titluri de stat Fidelis şi Tezaur au atras peste 3,5 miliarde lei, depăşind recordurile anterioare.
În acest context macro-financiar, Consiliul de Administraţie al BNR a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, iar agenţia S&P a reconfirmat ratingul de ţară al României la BBB-/A3, subliniind că stabilitatea economică depinde de implementarea unor reforme structurale.
• Noiembrie: alegerile prezidenţiale cresc volatilitatea la BVB
Organizarea alegerilor prezidenţiale şi parlamentare a dus la o creştere semnificativă a cheltuielilor publice, deşi deficitul bugetar la finalul primelor zece luni ale anului trecut atinsese 6,19% din PIB. Cu toate acestea, guvernarea PSD-PNL a continuat să aloce sume importante din bugetul de stat pentru mai multe proiecte din infrastructură. Dintre alocările respective, amintim suma de 10,9 miliarde lei pentru modernizarea a 143 kilometri de cale ferată, achiziţionarea a 23 de locomotive electrice moderne pentru suma de 760,3 milioane lei, cumpărarea a nouă rame electrice interregionale de lung parcurs pentru 447,4 milioane lei, dar şi suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor cu peste 1,4 miliarde lei pentru susţinerea transportului feroviar şi a altor proiecte de infrastructură. În domeniul ajutoarelor de stat, Executivul a decis acordarea a 495,2 milioane lei sub formă de grant companiei Nokian Tyres pentru o investiţie totală de 3,116 miliarde lei la Oradea. Noua fabrică va crea peste 550 locuri de muncă şi va avea un impact economic major la nivel local.
Din cauza lipsei fondurilor necesare pentru plata pensiilor în urma recalculării din acest an, Guvernul a suplimentat, în noiembrie, bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale cu 1,6 miliarde lei, bani utilizaţi pentru plata integrală a pensiilor în luna decembrie 2024. De asemenea, Executivul a alocat suplimentar aceluiaşi minister încă aproximativ 1,6 miliarde lei pentru plata alocaţiilor, indemnizaţiilor şi ajutoarelor sociale, inclusiv pentru încălzire în sezonul rece.
O altă măsură luată de Guvern în noiembrie a fost majorarea salariului minim brut pe ţară, începând cu 1 ianuarie 2025, de la 3.700 lei la 4.050 lei, măsură de care beneficiază peste 1,8 milioane de angajaţi.
Aceste alocări au fost criticate pentru lipsa lor de sustenabilitate şi pentru faptul că au fost motivate electoral.
În acest context, primul tur al alegerilor prezidenţiale organizat în 24 noiembrie a fost marcat de controverse majore, inclusiv acuzaţii de influenţă externă şi utilizarea neconformă a platformelor sociale pentru promovarea candidaţilor. Rezultatul primului tur, dominat de candidatul Călin Georgescu, a generat o volatilitate semnificativă pe Bursa de Valori Bucureşti, în contextul îngrijorărilor legate de creşterea extremismului. Imediat după turul I al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie, s-a iscat un adevărat scandal din cauza faptului că independentul Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok şi Facebook, dar nu a declarat nicio cheltuială de campanie. Din cauza suspiciunilor existente că în spatele acestuia ar sta finanţatori statali (state ostile României) şi nestatali, preşedintele Klaus Iohannis a decis, în 27 noiembrie, convocarea pentru a doua zi a şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în care să fie analizată întreaga situaţie. În urma şedinţei CSAT din 28 noiembrie, după analizarea datelor puse la dispoziţie de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Ministerul Afacerilor Interne, membrii acestei structuri au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influenţa corectitudinea procesului electoral la alegerile prezidenţiale, din partea unor actori statali (CSAT a menţionat prioritar Federaţia Rusă) şi non-statali. Din analiza documentelor a reieşit că, prin încălcarea legislaţiei electorale, un candidat la alegerile prezidenţiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferenţial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligaţia de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligaţie impusă prin legislaţia electorală. Acest tratament preferenţial a fost potenţat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităţilor române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC. Din această perspectivă, CSAT a luat act de faptul că, în mod cert, reţeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfăşurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.
De aceea, CSAT a cerut autorităţilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, celor cu atribuţii în buna desfăşurare a procesului electoral, precum şi organelor de urmărire penală să întreprindă de urgenţă demersurile necesare, conform competenţelor legale, pentru clarificarea aspectelor respective.
• Decembrie: Guvernul Ciolacu 2 impune austeritatea în sistemul bugetar şi reactivează taxa pe stâlp
Ultima lună a celui de-al doilea semestru financiar al anului trecut a debutat cu alegerile parlamentare din 1 decembrie, în urma cărora 34% din noul Parlament este alcătuit din forţe suveraniste, naţionaliste: AUR, SOS şi POT. Chiar dacă alegerile parlamentare s-au desfăşurat în aceleaşi condiţii precum cele prezidenţiale din 24 noiembrie, în 6 decembrie – în timp ce Diaspora vota în turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale – Curtea Constituţională a decis anularea întregului scrutin pentru funcţia supremă în stat, pe baza unor documente prezentate de serviciile secrete în şedinţa CSAT din 28 noiembrie, provocând un val de nemulţumiri publice şi politice. Anularea alegerilor prezidenţiale a însemnat că cea mai mare parte din cei 1,4 miliarde lei (adică undeva spre 300 milioane euro, faţă de alegerile prezidenţiale din 2019 pentru care au fost alocate 150 milioane euro) alocată de Guvern pentru acest scrutin a fost cheltuită inutil, atât timp cât procesul electoral a fost anulat. La această sumă se adaugă şi 109,59 milioane lei, cât au cheltuit în total candidaţii la alegerile prezidenţiale potrivit datelor AEP, fără sumele nedeclarate de Călin Georgescu, dar care, la prima vedere, s-ar ridica la milioane de euro, sume pe care Autoritatea trebuie să le restituie din bugetul de stat candidaţilor respectivi.
În acest context, noul Parlament – în care coaliţia pro-europeană PSD-PNL-UDMR şi grupul minorităţilor naţionale este majoritară – a aprobat în 23 decembrie guvernul condus de acelaşi Marcel Ciolacu, în calitate de prim-ministru. Noul Guvern s-a confruntat şi cu perspectiva negativă a indicelui BBB- acordată de agenţia Fitch ţării noastre în 17 decembrie privind dezvoltarea economică, perspectivă ce menţionează riscurile asociate instabilităţii politice şi derapajelor fiscale nenumărate de anul trecut. Potrivit experţilor Fitch, deteriorarea fiscală peste aşteptări de la finalul anului trecut reflectă în principal creşterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv a salariilor din sectorul public şi majorările nefinanţate ale pensiilor înainte de alegeri.
Prin prisma acestei prognoze şi pentru a se încadra în prevederile planului de redresare fiscală pe 7 ani convenit cu Comisia Europeană, Guvernul Ciolacu 2 a fost nevoit ca, în penultima zi din an, să ia măsuri drastice, pe care le-a aprobat printr-o ordonanţă de urgenţă-aşa numita ordonanţă „Trenuleţ”.
Printre aceste măsuri se regăsesc:
-reducerea pragului cifrei de afaceri pentru impozitarea microîntreprinderilor de la 500.000 euro la 250.000 euro în 2025 şi la 100.000 euro în 2026
– majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%
– eliminarea facilităţilor fiscale pentru IT, agricultură şi construcţii
– reintroducerea taxei pentru construcţiile speciale – aşa numita taxă pe stâlp -, în valoare de 1%
– îngheţarea salariilor bugetarilor şi îngheţarea pensiilor
– acordarea voucherelor de vacanţă cu condiţia ca angajatul să contribuie cu jumătate din valoarea acestora
– reducerea gratuităţilor la tranport pentru elevi şi studenţi; aceştia vor beneficia de reducere doar pentru transportul între localitatea de domiciliu şi aceea în care îşi desfăşoară studiile
– suprataxarea companiilor din domeniul energetic
Aceste măsuri au fost criticate de mediul de afaceri şi de sindicate, fiind percepute ca o formă de austeritate care subminează competitivitatea economică.
Citește și:
- După ce a încasat o primă de pensionare de 100.000 euro, un fost director al Romsilva s-a reangajat șef tot la Romsilva
- După Toma Lazăr, un alt om de afaceri reclamă abuzuri la Primăria Câmpulung! Gabriel Marcu: „Caracatiţa asta s-a tot întins, e foarte greu s-o spargi, pentru că sunt cumetrii, sunt prietenii, se protejează unii pe alţii!”
- Rotary Club Pitești susține educația: parteneriat de 30.000 de euro pentru primul Campus Preuniversitar Profesional din județul Argeș
Cert este că, la finalul celui de-al doilea semestru financiar, potrivit execuţiei bugetare publicate de Ministerul Finanţelor, deficitul bugetar a ajuns la 8,65% din PIB (152,72 miliarde lei), faţă de deficitul de 90,06 miliarde lei, respectiv 5,61% din PIB aferent anului 2023. Potrivit sursei citate, veniturile bugetare au însumat, la finalul celui de-al doilea semestru, 574,6 miliarde lei, în timp ce cheltuielile bugetului general consolidat s-au ridicat la 727,32 miliarde lei (19,1% mai mult comparativ cu anul 2023).
Articol preluat din ziarul Bursa.ro
0 Comentarii