Dezastrul electoral din România din noiembrie anul trecut a provocat o undă de șoc atât în societatea românească, cât și în opinia publică internațională, expunând disfuncționalități cronice în cadrul instituțiilor publice care amenință acum statul și fundamentele sale democratice. Spre deosebire de tendințele suveraniste mai ample observate în alte țări, România se confruntă cu vulnerabilități unice, care depășesc domeniul restrâns al manipulării pe rețelele sociale. La două luni de la alegeri, întrebările esențiale rămân fără răspuns: cine a orchestrat destabilizarea procesului electoral, ce resurse au fost utilizate și de ce autoritățile publice nu au reușit să detecteze și să neutralizeze amenințarea în timp util. În loc să abordeze aceste preocupări presante, statul și elita politică par preocupate să ascundă episodul sub preș, evitând răspunderea pentru eșecurile instituționale și individuale. În aceste condiții, riscul repetării dezastrului este foarte mare în timp ce România se pregătește pentru alegerile prezidențiale amânate din luna mai.
Citește și:
- După ce a încasat o primă de pensionare de 100.000 euro, un fost director al Romsilva s-a reangajat șef tot la Romsilva
- După Toma Lazăr, un alt om de afaceri reclamă abuzuri la Primăria Câmpulung! Gabriel Marcu: „Caracatiţa asta s-a tot întins, e foarte greu s-o spargi, pentru că sunt cumetrii, sunt prietenii, se protejează unii pe alţii!”
- Rotary Club Pitești susține educația: parteneriat de 30.000 de euro pentru primul Campus Preuniversitar Profesional din județul Argeș
Acest raport își propune să clarifice succesiunea evenimentelor, să disece cauzele haosului electoral din 2024 și să ofere lecții pentru a preveni repetarea situației. Raportul include capitole dedicate analizării deficiențelor din cadrul juridic electoral, a eșecurilor în aplicarea legii și a rolului manipulării online în timpul campaniei. O cronologie detaliată prezintă principalele evoluții din cele trei luni fatidice, de la mijlocul lunii septembrie până în decembrie, împletite cu acțiunile întreprinse de EFOR în această perioadă. Raportul se încheie cu recomandări specifice pentru reforme urgente la fiecare nivel examinat, adresate autorităților – deși buna credință în punerea lor în aplicare este, din păcate, o presupunere eroică. Dincolo de fiasco-ul electoral, raportul analizează, de asemenea, o serie de aspecte mai ample care evidențiază deteriorarea gravă a guvernanței în România. Aceste slăbiciuni structurale formează un fundal îngrijorător pentru procesul electoral și sunt inextricabil legate de dezastrul fără precedent la care am asistat la sfârșitul anului 2024.
0 Comentarii