În ziua de 1 Februarie 1944 s-a născut Lucian Boia, eseist și istoric, director fondator al Centrului de Istorie a Imaginarului.
A urmat cursurile Facultății de Istorie a Universității București.
Începând din vara anului 1969 s-a documentat pentru teza de doctorat despre Eugen Brote, făcând mai multe excursii în Transilvania, ocazie cu care a învățat limba maghiară.
Prima carte, scrisă în ianuarie 1970,intitulată ”Relațiile dintre români, cehi și slovaci. 1848-1914”, a apărut în limba engleză, la Editura Academiei RSR.
Ca șef de promoție, a putut să aleagă un post de preparator la Universitatea din București
Introducerea unei noi discipline – istoriografia – i-a creat oportunitatea de a primi întreaga normă la acest curs (noiembrie 1973), devenind asistent titular. Odată cu alte schimbări în cadrul facultății, Lucian Boia a primit în 1975 funcția de secretar de redacție la publicația Analele Universității, deținută timp de 10 ani. În februarie 1977 a devenit lector.
N-am avut nici un moment sentimentul unei vinovății. Atunci când statul însuși înfometa populația, ce reguli mai puteau fi respectate?” Din 1970 și până în 1989 a ocupat diverse funcții în biroul organizației de bază de partid, „când secretar cu sectorul organizatoric, când cu partea profesională, când cu propaganda”.
În perioada 1980-1990 a fost secretar general și vicepreședinte al Comisiei Internaționale de Istorie a Istoriografiei,fapt care i-a permis să călătorească frecvent în Occident.După RevoluțieÎn 1990 a devenit profesor la Facultatea de Istorie a Universității din Bucureșt
Abia în 2019, Lucian Boia a recunoscut că a colaborat timp de 16 ani cu Securitatea, începând cu anul 1973.
Deși pare să știe precis cum a fost acum 2000 de ani cu dacii și romanii, cum Ștefan cel Mare se considera „moldovean” și nu român, sau cum Mihai Viteazul n-a unit nimic acum 400 de ani și cât de nedorită de români a fost Marea Unire acum 100 de ani, Lucian Boia a ”uitat”, multă vreme după revoluția anticomunistă din 1989, când a avut primul contact cu Securitatea.
Printre ideile de top din scrierile lui Lucian Boia se numără și cea potrivit căreia românii nu au drepturi istorice în Transilvania: „Românii puteau invoca, fireşte, cum au şi făcut-o, un drept etnic asupra Transilvaniei, dar nu şi vreun drept istoric”(Această aberație apare în cartea sa „Primul Război Mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretări”).
Evident, perspectiva lui Boia asupra istoriei, ne mai transmite și faptul că noi, românii avem o istorie minoră, nesemnificativă în contextul european și că, pe scurt, am fost mereu niște prăpădiți. Desigur, spre deosebire de evrei, sași și unguri care mereu ne-au dat lecții de civilizație, hărnicie, etc.
În aceste condiții, în ianuarie 2020 a avut loc și premierea lui Lucian Boia de președintele Ungariei, János Áder, exact în anul împlinirii unui secol de la Tratatul de la Trianon, tratat care a stabilit granițele actuale ale Ungariei, după desființarea Imperiului Austro-Ungar.
Lucian Boia a fost decorat de preşedintele Ungariei cu titlul ”Crucea de cavaler a Ordinului de Merit al Ungariei în semn de recunoaştere a activităţii deosebite desfăşurate ca istoric, precum şi a întregii opere prin care contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea relaţiilor dintre poporul maghiar şi român”.
Citește și:
- Rotary Club Pitești susține educația: parteneriat de 30.000 de euro pentru primul Campus Preuniversitar Profesional din județul Argeș
- Unde poți urmări documentarul „Goana după aurul dacic”, cazul care a zguduit lumea arheologiei
- Cătălin Iancu Jr. și Cătălin Sr, turneu de excepție în America. Pe 1 februarie, mare spectacol la Chicago
Istoricul a contrazis de multe ori cu argumente slabe sau fără argumente concepţia marilor istorici români privitoare la istoria țării și poporului nostru, fapt care face evident motivul pentru care această distincţie maghiară i-a fost înmânată de către ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Botond Zákonyi, în numele Președintelui Ungariei.
Întrebat fiind cum se explică faptul că această decorație i-a fost este înmânată în anul centenar al Tratatului de pace de la Trianon, când pe ordinea de zi a Parlamentului român se află un proiect de lege care vrea să decreteze zi de sărbătoare data de 4 iunie, pe care Ungaria o consideră ca ziua celei mai mari nedreptăţi din istorie, Lucian Boia a răspuns că nu crede că românii ar trebui să accepte şi să respecte faptul că Trianon reprezintă o traumă majoră pentru Ungaria şi pentru naţiunea ungară.
Să nu uităm că Ungaria duce o politică agresivă la nivel internațional, prin care prezintă Transilvania ca pe un teritoriu care i s-a furat.
0 Comentarii