La Editura Bibliotheca din Târgoviște a apărut, la 23 mai 2024, volumul „Clasicii noștri. Contribuții la viața și opera lui Vladimir Streinu”, ce reprezintă antologarea textelor publicate, doi ani și ceva, la inițiativa d-lui Mihai Stan, în revista „Litere”.
Am lăsat deoparte multe texte apărute de-a lungul vremii în diverse publicații, începând cu articolul „Făt-Frumos din Teiu” din 1993, ce a înduioșat-o până la lacrimi pe cumnata Maria (Bichia) Iordache. De altfel, am colaborat cu Ileana Iordache-Streinu, fiica model a criticului.
Această carte a început ca o teză de doctorat, sub conducerea criticului și istoricului literar, universitarul Nicolae Oprea, dar, din motive (personale) de sănătate, am abandonat inițiativa de a realiza o monografie despre modernitatea lui Vladimir Streinu. Sigur voi continua cercetările, e o pasiune de-o viață. Și o datorie de destin.
Ca să-l înțelegi pe criticul literar Vladimir Streinu trebuie să fii, mai înainte de toate, poet, iar pe poet – istoric literar, întrucât esența operei sale are ceva imprecis, are, cu vorbele sale, „un duh inanalizabil”. Sarcina criticului literar de azi este să deslușească în opera membrului post-mortem al Academiei Române (2006) „concretul necategorial al artei, realitatea ei monadică”.
Altfel, am urmărit, programatic, un singur lucru: volumul să se citească ușor, deși opera sa este extrem de complexă, concisă, manieristă. Nu am urmărit o lucrare strict științifică, nici o hagiografie, ci o meforă vie (Paul Ricoeur). Am vrut o apropriere (în sensul dat de Walter Biemel), mai puțin o apropiere sentimentală, cu toate tentațiile.
Și, da, firește, „contribuții” (dar, atenție, „clasicii noștri”), titlu modest, după expresia cuiva. Dar tocmai aici e tâlcul, să aduci contribuții. Este greu să vii cu ceva nou după Emil Vasilescu, Vasile R. Fălcescu, Ileana Iordache-Streinu ș.a. Spre bucuria mea, serialul s-a bucurat de receptări pozitive, în frunte cu cele ale lui Nicolae Manolescu.
Citește și Expoziție inedită la Pitești. Feminin Efemer #2: O călătorie artistică prin condiția femeii
Citește și Pentru o istorie a teatrului din Piteşti
0 Comentarii