# Inginerul Călin Antone, fost angajat la Primăria Berevoeşti
Un fost angajat al Primăriei Berevoești, cu o experiență de 17 ani în administrația locală, rupe tăcerea și oferă detalii explozive despre modul în care se desfășurau anchetele sociale în comună. Călin Antone, fost inginer agricol și asistent social la Primărie, lucrează acum ca director executiv la „Asociația Moșnenilor Obștea Străbună 2000”.
„Până acum doi ani, nu erau atât de multe autoturisme și camionete în cătunul rudarilor de la Gămăcești”
# Cât timp ați lucrat la Primăria Berevoești și ce atribuții ați îndeplinit?
– Am lucrat timp de 17 ani. De la 1 august 1997 și până pe 4 iunie 2014. Activitatea mea principală a fost pe fond funciar. Începând cu anul 2008, cam din luna septembrie, în baza dispoziției fostului primar Proca Gigi Fănel am avut și atribuții de asistență socială, să colaborez cu asistentul social. Trebuie știut că asistent social titular a apărut în Primărie din primăvara anului 2009, când titular pe post a devenit doamna Marinescu Diana, cumnata actualului primar. În paralel, am avut atribuții pe fond funciar și pe asistență socială.
# Cum se derulau anchetele sociale la rudarii din Gămăcești, de exemplu?
– Periodic, conform legii, făceam anchete sociale în teren, acasă la beneficiarii de ajutor social. Pe lângă romi, care sunt în majoritatea lor beneficiari de ajutor social, mai erau și câteva familii de români din localitate. Mergeam la locuințele lor pentru a întocmi anchetele sociale. Nu mergeam singur, ci prin dispoziția primarului se constituia o comisie formată din 3-4 persoane. De regulă, participau Marinescu Diana, titulara postului, eu, doamna bibliotecară Caramela Nicoleta, respectiv doamna de la taxe și impozite – Man Daniela. După ce Marinescu Diana a intrat în concediu, acum doi ani, a fost o altă persoană, domnișoara Stanciu Ionela. De regulă, când începeam să facem anchete sociale, dura cam 2-3 săptămâni, mai ales la rudari pentru că erau foarte mulți. Începeam de la baza cătunului rudarilor până la ultima locuință și mergeam din casă în casă, acolo unde știam că se primesc ajutoare sociale. Le ceream actele de identitate la adulți, certificate de naștere la minori, completam formularele și apoi intram și în casă ca să vedem ce dotări au. Mare atenție aveam asupra autoturismelor pe care le aveau. Întâi întrebam la colegii de la taxe și impozite dacă autoturismele erau înregistrate pe numele lor. Și asta pentru că foarte puțini le aveau înregistrate și aceștia nu beneficiau de ajutor social. Mulți le aveau închiriate de la alții, din alte localități, pe bază de chitanță, pentru a le folosi la transportul lemnului. Noi îi întrebam dacă aveau alte surse de venit, ei spuneau că nu și semnau formularul de ajutor social. Până acum doi ani nu erau atât de multe autoturisme și camionete în cătunul rudarilor de la Gămăcești.
„Pentru că intram prin casă ca să văd ce condiții au, am fost amenințat de unii dintre romi că mă bat”
# Vă reamintiți câteva persoane de etnie romă care primeau ajutor social în timpul perioadei în care ați îndeplinit funcția de asistent social și care se regăsesc acum printre cele arestate pentru sclavie?
– Din primăvara anului 2014, nu am mai călcat acolo, la ei. Sunt câțiva. De Grancea Viorel, cu soția, sunt sigur. Băiatul lui Marinoiu Marian, care e și el arestat. Aveam prostul obicei, fapt pentru care eram considerat de ei că sunt al dracului, de a intra prin casă, ca să văd ce condiții au. Au fost ofensați pe treaba asta. Am fost amenințat de unii dintre ei că mă bat. Însă nu am cerut niciodată ajutorul polițiștilor, pentru că nu a fost cazul. Dacă aș fi văzut ceva ieșit din comun remarcam, dar nu a existat așa ceva. Se cunoșteau bineînțeles zilele când veneam la domiciliul romilor pentru anchete sociale. Și mai mult de 15-20 de anchete sociale pe zi nu puteam să facem.
„Grancea Viorel, unul dintre arestați, trăia în condiții precare, dar avea sclavi”
# Cei arestați îndeplineau condițiile cerute pentru primirea ajutorului social?
– Cei care au fost arestați îndeplineau condițiile să primească ajutor social. Tocmai asta mă surprinde, mai ales la Grancea Viorel, deoarece condițiile pe care le avea la domiciliu erau precare. Erau amărâți și totuși aveau sclavi! Să ai slugă în curte și tu să trăiești în condiții precare…
# Ce servicii implică ajutorul social?
– Ei puteau să primească și asistență medicală sau, dacă erau internați pe baza adeverinței, erau scutiți de taxele de spitalizare.
# Ați lucrat la Primăria Berevoești atât în timpul mandatului lui Proca senior, cât și a fiului. Știați despre relațiile lor strânse cu rudarii din Gămăcești?
– Am lucrat două mandate integrale cu Proca Gigi Fănel și o jumătate de mandat cu fiul lui. Știam că au destui fini în acel cătun. Că i-au cununat, i-au botezat… Începutul l-a făcut tatăl, Gigi Fănel, iar opera, ca să zic așa, a fost continuată de fiul său. Am avut de-a lungul timpului discuții contradictorii cu o parte din romii care primeau ajutor social, când veneau la birou, că multe din dosare le suspendam plata fiindcă nu veneau cu documentele necesare la timp. Ei erau nemulțumiți și se duceau la Fane Proca, la tatăl actualului primar. De multe ori, primarul ieșea cu ei din birou și îl auzeam cum le spunea: «Eu vreau să vă ajut, dar Antone nu vrea. Cu acesta, cu Antone, vorbiți!». În loc să spună că legea e lege și trebuie respectată, le spunea că nu vrea Antone! Ce m-a surprins a fost că, în campania din 2012, actualul primar, fiul lui Fane, le-a promis rudarilor beneficiari de ajutor social că pe mine mă va da primul afară din Primărie.
„Au fost foarte multe plecări din rândul contabililor de la Primăria Berevoești”
# Și totuși, cum ați plecat de la Primăria Berevoești. Promisiunea făcută rudarilor de către primar a dat rezultate?
– Mi-am găsit în altă parte. Dar trebuie știut că, până în 2014, au fost foarte multe plecări de la Primărie, mai ales în rândul contabililor. A plecat fostul contabil șef dl. Emil Căpățână, apoi fosta contabilă șefă Carmen Iordăchescu, care acum e la Primăria Aninoasa, apoi altă contabilă, Coman Luminița, care acum e contabilă la Școala Cotești-Godeni. Au plecat din cauza comportamentului primarului. De altfel, eu nu m-am înțeles nici cu fostul, nici cu actualul primar. Nici cu tatăl, nici cu fiul.
# Ce vă spunea? Vă obliga să faceți ceva anume?
– Cu Proca Gigi Fănel am avut discuții mari pe problema asta. Mai ales pe fond funciar. Ce am constatat și ce mă deranja e faptul că, de multe ori, printre dosarele de ajutor social suspendate la plată se aflau și apropiați ai lui, cunoștințe, probabil unii dintre finii rudari, alți prieteni de-ai lui și intervenea. La sfârșitul lunii trebuia să pregătim documentația pentru a fi adusă la Pitești, la Prestații Sociale, pentru a fi predată. Era vorba de borderourile de plată la care anexam dispozițiile respective semnate de primar, secretar și de mine. Când primea borderourile și dispozițiile de plată le studia foarte atent și mă întreba de ce anume am apelat la suspendare, deși era și motivația anexată. De multe ori le returna să le refacem. Urma ceartă și scandal și pe mine mă deranja lucrul acesta.Alex Vlaicu
*** *** *** *** ***
Cercetări extinse în cazul patronilor de sclavi de la Berevoeşti
În urma dosarului de trafic de persoane de la Berevoești, procurorii DIICOT au reținut 38 de suspecți, dintre care 37 sunt arestați preventiv. Din surse apropiate anchetei am aflat că un nou grup de suspecţi din comună va fi adus în faţa judecătorilor cu propunere de arestare preventivă. Astfel, celor 38 romi deja arestați li se vor alătura şi alţi membri de familie. Vă reamintim că printre familiile de romi suspectate că ar fi exploatat prin muncă zeci de persoane, pe care le obligau să muncească în gospodării sau să comită infracţiuni, se numără clanurile Grancea, Furdui, Păun, Onică, Feraru, Brumaru, Ursu, Marinoiu etc. A.V.
0 Comentarii