De vineri, 10 mai 2024, Muzeul de Artă Populară Constanța și Muzeul Golești, vă invită să descoperiți un ținut de poveste, străjuit de mare, ars de soare, dar casă primitoare pentru Islam și Creștinism deopotrivă. Turci, tătari, români și aromâni, greci, ruși lipoveni, ucraineni, bulgari, albanezi și armeni au conviețuit, secole de-a rândul, în acest spațiu imperial. De la „marea roire” a grecilor antici (sec. VIII-VI î. Hr.) și până în secolul al XIX-lea, Dobrogea, un teritoriu de graniță prin excelență, a fost mereu integrată unei stăpâniri imperiale (Imperiul Roman, Imperiul Bizantin, Imperiul Otoman) ceea ce a facilitat nu doar schimburile comerciale, ci și mișcările de populație intra și extra granițelor.
Expoziția „Dobrogea – multiculturalitate etnică”, care se deschide vineri, 10 mai 2024, la ora 12.00, la Muzeul Golești în Secția de etnografie spune, prin intermediul unei diversități de costume și obiecte etnografice, povestea acestui spațiu multicultural și multietnic. Expoziția de față este o premieră pentru spațiul argeșean, oferind publicului vizitator o bogăție de informații și culori, de forme și materiale, o adevărată simfonie a măiestriei artistice.
Veți putea admira costume ale românilor dobrogeni provenite din Oltina (jud. Constanța), ale bulgarilor, aromânilor, turcilor, rușilor lipoveni, grecilor și țiganilor.
Piesa de rezistență a costumului femeiesc românesc era marama, țesută din borangic, care se purta numai în zilele de sărbătoare. Impresionante, prin dimensiuni și măiestria realizării, sunt scoarțele și ștergarele cu care își decorau casele.
Din costumul bulgăresc feminin, asemănător cu cel al românilor, remarcăm cingătorile din metal cu paftale de dimensiuni impresionante și salbele, toate strâns relaționate cu statutul social al purtătoarelor.
Bune țesătoare și cusătoare, turcoaicele și tătăroaicele, purtau costume din mătase.
Citește și Procesiune cu Racla ce adăpostește Moaștele Sfântului Nectarie la parohia Fundeni – Câmpulung Muscel
Din portul rușilor lipoveni se remarcă „pois”-ul, adică lungul brâu țesut sau împletit din lână colorată, de care atârnă ciucuri mari la capete care are semnificație spirituală deosebită, purtătorii lui considerând că acesta face legătura dintre trup și suflet, apărându-i de rele.
Colorat și pitoresc este portul țiganilor argintari care va fi prezent în expoziția de la Golești, alături de instrumente specifice meșteșugului lor (foale, nicovală).
Sunteți așteptați, în perioada 10 mai-14 iulie 2024, la Muzeul Golești (secția de etnografie) pentru a explora bogăția etnografică a Dobrogei multiculturale.
Citește și Lecţia de istorie. Învierea Domnului în închisorile comuniste
Dacă ajungeți pe fostele domenii ale Goleștilor, acum amenajate într-un muzeu unic, sunt însă multe de văzut. O altă expoziţie – scenă de teatru în care şi-au dat întâlnire cei mai mari actori ai ţării – a fost vernisată pe 24 aprilie la Muzeul Goleşti. Artistul , Aurelian Bădulescu, este un adevărat prestidigitator al lutului, căci surprinde sentimente şi stări care duc vizitatorul într-o diversitate de lumi. Expoziția „Mari Actori. Esenţe imateriale” de la Muzeul Goleşti va fi deschisă publicului până pe data 18 iunie 2024.
Iar luni, 15 aprilie 2024, a fost deschisă, în Sala de Artă Contemporană a Muzeului Golești, expoziția de icoane pe sticlă intitulată Icoane pe sticlă la cumpăna vremii, aparținând artistului plastic Ioana Alexe.
Expoziția deschisă la Muzeul Golești este o călătorie în lumea icoanelor pe sticlă din diferite zone ale țării, o refacere a icoanelor vechi, de patrimoniu. Ea va putea fi vizitată până în data de 16 iunie 2024.
0 Comentarii