Strămoșii actualelor grădini botanice sunt colecțiile de plante medicinale organizate pe lângă mari clinici medicinale și chiar mănăstiri, pentru a descoperi proprietățile vindecătoare de care dispun. Evoluția societății omenești le-a diversificat menirile, grădinile botanice actuale, alături de scopul predominant ornamental decorativ, pot realiza și alte obiective, de sistematică botanică, de fitogeografie, didactice, experimentale și chiar colecții de plante medicinale. Cel mai adesea combinații ale acestora. Se estimează că în grădinile botanice din lume sunt colecționate peste 4 milioane exemplare de plante aparținând unui număr de aproximativ 80.000 specii, multe dintre ele pe cale de dispariție, motiv pentru care misiunii grădinilor botanice li s-a adăugat și aceea de conservare a biodiversității mondiale.
În Bugetul de Venituri și Cheltuieli al Municipiului Pitești pentru anul 2024 figurează și poziția Grădină Botanică. Cinste edililor care au introdus-o, ca obiectiv cultural aproape obligatoriu într-un oraș cu două universități și institute de cercetare, care și-a înnobilat denumirea de Oraș al Lalelelor, 6 mai 1978, găzduind de aproape jumătate de secol, fermecătoarea Simfonie a Lalelelor!
Coborând în istorie, găsim prima consemnare asupra necesității acesteia în Simpozionul Tehnico-Științific al primei ediții a Simfoniei Lalelelor, 6 mai 1978, făcută public în „Secera și Ciocanul” nr. 6423, 12 mai 1978. Idee pe care am lansat-o în referatul susținut în simpozion. În sfârșit, după 47 de ani.
Acum începe greul. Întreprinderea este de mare responsabilitate și complexitate. Istoria înființării grădinilor botanice în țara noastră o dovedește. Redau în acest sens, din presa anului 1930, din articolul „Cum o grădină botanică”. „Noi am organizat această nouă instituție la Cluj după concepțiile noastre, inspirate din starea de azi a științei și de experiențele câștigate din vizitarea celor mai însemnate instituții similare. Directorul Grădinii a vizitat următoarele grădini botanice din Europa și America.” Sunt nominalizate 39 de grădini botanice între care București și Iași.
Citește și Pastila de frumos. „Pompe funebre” pe Valea Bratiei
Cel mai important și cel mai greu este găsirea unei persoane de felul ei dedicată și cu cunoștințe în ale botanicii. Grădinile noastre botanice poartă numele unor astfel de promotori. Prima din țară, cea de la Iași (1865), Anastasie Fătu; cea de la București, Dimitrie Brândză; cea de la Craiova, la care, în 1953, ca student în anul I, într-un grup de colegi, am săpat primul șanț de scurgere într-un teren cam mlăștinos, poartă numele profesorului nostru, Alexandru Buia.
În al doilea rând, de esență, patronajul, ce instituție își asumă responsabilitatea gestionării, administrării noii Grădini botanice care urmează să devină o instituție de sine stătătoare? Cel mai frecvent sunt organizate de Universități, prin catedrele de științe naturale – botanică, situație în care structura sectoarelor trebuie să asigure tematici curriculare, de cercetare științifică. În cazul Piteștiului, la această oră, pare că va fi Primăria, în colaborare cu un grup tehnico-științific, de profesioniști, din cele două universități și institute de cercetare. În sfârșit, terenul necesar să răspundă la numeroase considerente; să fie frecventabil, respectiv cu acces și vizibilitate; să dispună sau să poată fi racordat la servituți (apă, lumină, energie etc). Suprafața de început nu este impusă, limitată, putând fi extinsă. Etapizat.
Organizarea, dezvoltarea, sistematizarea Grădinii Botanice din Pitești, Orașul Lalelelor, ar putea avea un viitor strălucit, devenind sediul Simfoniei Lalelelor (casa acesteia), etalând, an de an, Colecția Națională-Internațională de Lalele, devenind centrul unei zone specializate (câteva comune), de producere a bulbilor. Un fel de Olanda, în miniatură.
Dr. ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. Ce bine şi ce frumos ar fi!
0 Comentarii