MADPR a anunțat, de curând, o mare realizare obținută pe linia dezvoltării agriculturii românești, pe care, conform Constituției, o are în sarcină. Este al 13-lea produs românesc înscris în registrul Comisiei Europene care beneficiază de IGP (Indicație Geografică Protejată). Preparat din carcasă de porc afumat și uscat, după murare, cu denumirea de „Salinate de Turda”. S-a alăturat unei liste de alte produse românești recunoscute deja și înregistrate la nivel european: Salam de Sibiu, Telemea de Sibiu, Magiun de Prune Topoloveni, Novac afumat din Țata Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Cârnați de Pleșcoi, Cașcaval de Săveni, Telemea de Ibănești, Salată Tradițională cu icre de crap, Salată cu icre de știucă de Tulcea, Plăcintă Dobrogeană și Pită de Pecica. Mai avem două produse în curs de verificare: Batog deltaic de sturion și Babic de Buzău, iar în faza de opoziție europeană – Specialitate Tradițională – Sardeluță marinată. Laborioasa preocupare a funcționarilor din MADR mai are în vedere, depunând eforturile necesare pentru înregistrare, o altă serie de produse precum: Brânză de burduf de Bran, Telemea de Vaideeni, Gem de rubarbă, Brânză de burduf Gulianca, Vârșli de Hunedoara, Salam de Nădlac, Șuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Bere nemțească și, de asemenea, nici noi, nici împrejurimile nu am fost uitați, pe listă aflându-se și Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmburești și Mere de Voinești.
Am dorit să aduc cunoașterii publice argeșene, la zi, această preocupare a MADR, manifestându-mă nu împotriva evidențierii unor produse gastronomice specifice, unele de tradiție, dar considerând a avea mai mult discernământ în alegerea subiecților. Unele de prea îngustă întindere geografică! Altele neavând clarificată motivația pentru care li se dorește o anumită notorietate care să justifice „protejarea”. Considerentele putând fi: condițiile de climă și sol ale zonei; tehnologia de prelucrare; sau genetica, materia primă a produselor.
Citește și Pastila de frumos. Gheorghe Pacea – creator al spaţiilor verzi din Piteşti
Mă opresc, concret, la câteva aspecte în cunoștință de cauză, personală. Merele de Voinești: Am devenit cetățean (după 20 de ani și de Onoare), în 1957, al Voineștiului, jud. Dâmbovița. Era pe sfârșitul transportului, la București, cu butiile pe platforme, al țuicii, la marile restaurante. Produsă în numeroasele cazane instalate în mijlocul imenselor livezi de prun. Începuseră să rodească și livezile de măr, cu fructe de calitate și în fiecare an, grație strădaniei micului grup de „îngândurați” (cum botează într-un poem aniversar – Flavia Buref – cercetătorii din debutul Stațiunii Experimentale Pomicole Voinești, care reușiseră să „înlăture alternanța în fructificare” – un an da, următorul sau chiar doi ani, nu). Temă chiar pentru doctoratul unuia dintre colegi, Aurel Suta, trecându-se de la tămâierea și aplicarea apei sfințite pentru alungarea dăunătorilor, la folosirea unui complex tehnologic rațional; desțelenirea solului, îngrășăminte, tăieri, tratamente fito-sanitare. Locuitorii, ei înşiși, o bună bucată de timp au inundat piețele Capitalei cu mere, de unde notorietatea, mai ales că se oferea, în majoritate, Ionathan, – regele merelor.
Se pune problema, ce trebuie apreciată („și protejată”); tradiția, care nu are decât câteva decenii; soiul Ionathan, creat în America, purtând numele pepinieristului care l-a înmulțit; sau, mai nou, „baza de cercetare” (din păcate, pe moarte?) care a creat numeroase soiuri de mere, între care renumitul FRUMOS DE VOINEȘTI – din încrucișarea dintre Ionathan și Belle de Boskop?
Apelul meu către mai marii MADR este să cumpănească și să sprijine mai întâi salvarea „Mărului de Voinești” care rămâne necules, pe ramurile pomilor, locul lui în depozitele din zonă fiind luat de „Merele roșii”?-poloneze!!
Aceasta este adevărata „protejare” rațională. Fără a mai aminti de regenerarea grupului de „îngândurați”, redus aproape la zero! Însăși existența fostei Academii a Mărului – un supranume al Stațiunii de Cercetări – în discuții pentru a fi abandonată!!
Dr. ing. Ilarie Isac
0 Comentarii