În cadrul Adunării Generale a Judecătorilor Curții de Apel Pitești s-a decis reducerea activității de joi, 14 decembrie, pe o perioadă nedeterminată, urmând să fie judecate numai cauzele cu caracter urgent, în materia penală și nonpenală, după cum anunță Curtea de apel Pitești într-un comunicat de presă. Această decizie a fost luată și de alte instanțe din Argeș și din țară.
Citește și Parchetele și grefierii sunt în grevă spontană, timp de 4 ore
Cauzele în materie penală sunt cauze în care sunt inculpați sub imperiul măsurilor preventive, cauze de competența judecătorului de drepturi și libertăți, cauze în care există riscul împlinirii termenului de prescripție în următoarele 6 luni, cauze în materia executării pedepsei, verificarea măsurilor asigurătorii, incidentele procedurale.
Cauzele în materie non-penală: ordonanțe președințiale, măsuri asigurătorii, suspendare provizorie executare, adopții și plasamente, achiziții publice având ca obiect dispozitive și echipamente medicale, medicamente și hrană din spitale, incidentele procedurale referitoare la aceste cauze.
De asemenea, în cadrul Adunării Generale, în unanimitate, judecătorii prezenți și-au exprimat un punct de vedere în legătură cu proiectul de Ordonanță de Urgență a Guvernului privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuieli lor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, în sensul că:
„Intenția executivului de a acorda personalului din justiție „titluri de plată” pentru drepturile salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive este contrară principiului independențel justiției, apreciat din perspectiva componenței financiare, reprezentată de drepturile salariale ale personalului din sistemul judiciar, potrivit art. 124 a1in.3 și art.133 a1in.1 din Constituția României;
Este discriminatorie, contrar dispozițiilor art.16 din Constituție și art.14 din C.E.D.O., fiindcă privește numai categoria personalului ce face parte din familia ocupațională Justiție, nu și celelalte categorii profesionale, ale căror drepturi salariale recunoscute prin h0tÎÎTări judecătorești sunt plătite de la bugetul public.
Este contrară dreptului de proprietate al creditorilor, încălcând dispozițiile art.44 din Constituție și art.1 din Protocolul nr.1 la C.E.D.O.
Ignoră cerlnțele de calitate a legii, de a avea un caracter previzibil și de a nu crea dificultăți insurmontabile în realizarea drepturilor creditorîlor, acestea fiind drepturi salariale, cu un regim juridic special, în ceea ce priveşte plata c’atre beneficiari.
Instrumentul de plată propus de către Guvern reprezintă o instituție juridică nouă, ce nu beneficiază de o reglementare clară și previzibilă, nefiind definit de lege, iar, pe de altă parte, prin reglementarea impusă, acestea limitează în mod esențial dreptul de proprietate, respectiv dreptul de dispoziție, în sensul că sunt netransmisibile și nu sunt purtătoare de dobânzi.
Prin interzicerea executării drepturilor de creanță, în condițiile prevăzute de lege, este încălcat dreptul la un proces echitabil, potrivit art.6 din C.E.D.O., așa cum a dezlegat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Hornsby împotriva Greciei, Jasiuniene împotriva Lituaniei, Qufraj Co.Sh.p. k. împotriva Albaniei și Stere contra Românie i.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, executarea unei hotărâri sau a unei decizii judecătorești face parte integrantă din „proces”, refuzul statului contractant de a executa hotărârea fiind de natură să încalce dreptul oricărei persoane dc acces la instanță, neexecutarea filnd contrară dreptului de proprietate recunoscut și garantat oricărei persoane.
Drepturile salariale recunoscute în favoarea personalului din justiție, prin hotărâri judecătorești definitive se încadrează în noțiunea de „bun” în înțelesul art.1 din Protocolul nr.I la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Plata acestor drepturi a fost eșalonată, în mod succesiv, pe o durată de 5 ani. Propunerea executivului de acordare a titlurilor de plată cu valorificare pe o perioadă de încă 7 ani este de natură să prelungească în mod excesiv și nejustificat executarea hotârârilor judecătorești sau a actelor administrative, după caz, contrar drepturilor fundamentale recunoscute de Constituțla României și C.E.D.O.
De asemenea, refuzul puterii executive de a pune in executare, în mod corespunzător, o hotărâre judecătorească definitivă este contrară principiilor statului de drept privind respectarea autorității de lucru judecat și principiul separației puterilor în stat. Prin intenția puterii executive de a schimba modalitatea de plată a drepturilor salariale se urmărește încălcarea acestor principii fundamentale”, se arată în comunicatul transmis de Curtea de Apel Pitești.
Citește și Protest la Curtea de Apel Pitești! Revendicări salariale
Membrii Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Curții de Apel Pitești au mai hotărât:
– menținerea revendicărilor privind plata drepturilor salariale, precizate în Hotărârea nr.6 din 11.12.2023 a Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Curții de Apel Pitești;
– susținerea revendicărilor personalului auxiliar de specialitate și conex din cadrul instanțelor de judecată;
– susținerea punctului de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii, exprimat în ședința din 14. I 2.2023, în legătură cu proiectul de Ordonanță privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuieli lor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene;
– însușirea „Scrisorii deschise” a președinților curților de apel din țară.
0 Comentarii