Surpriză sau nu - „Direcția Silvică nu s-a prezentat la momentul administrării probelor și nu a înțeles să formuleze obiecțiuni la raportul de expertiză”
Spuneam săptămâna trecută că, recent, a sosit și motivarea sentinței Curții de Apel București în apelul formulat de Regia Națională a Pădurilor, prin Direcția Silvică Argeș, în procesul de recuperare a 32,8 ha din Pădurea Trivale. Este vorba despre terenurile cumpărate de la Ileana Brătianu, dintre care 29,8 hectare au ajuns la Nicolae Ivănescu (foto) și, de aici, la trei firme evreiești. Foarte important, terenurile fuseseră transferate în miezul Pădurii Trivale tocmai de la Rătești. Procesul a avut un drum sinuos.
În 2019, Tribunalul Vâlcea a dat câștig de cauză cumpărătorilor din Israel, considerând că au fost de bună credință în momentul în care au cumpărat de la Nicolae Ivănescu. Aceasta sentință a fost atacată la București. În afară de parcelele de pădure din raza Ocolului Silvic Pitești, în joc mai era și Cantonul silvic ”Valea Plopilor”, pe care Direcția Silvică Argeș l-ar fi vrut înapoi. Numai că acesta i-a rămas lui Nicolae Ivănescu, supranumit și „Nenea”. Cantonul pus în funcțiune în 1969 se află pe raza Ocolului Silvic Pitești și servea altădată pentru întrunirile angajaților din silvicultură.
RNP și Direcția Silvică n-au putut prezenta dovezi că sunt proprietarele cantonului
Unul dintre argumentele Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, prin Direcția Silvică Argeș, din cuprinsul cererii de chemare în judecată, a fost, în primul rând, că imobilul canton silvic nu a făcut obiectul retrocedării către Brătianu Ileana. Și, conform unei decizii a Curții Constituționale, cantonul ar aparține Direcției Silvice Argeș - Ocolul Silvic Pitești. Consilierul juridic al Direcției Silvice a spus, printre altele, că între Regia Națională a Pădurilor, prin Direcția Silvică Argeș, și Nicolae Ivănescu nu a existat niciodată un proces verbal de predare-primire a cantonului silvic pus în funcțiune în 1969. În schimb, deliberând asupra apelurilor, Curtea de Apel București a arătat că printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă s-a stabilit că imobilul canton și anexele acestuia aparțin în proprietate pârâtului Ivănescu Nicolae, iar calitatea de proprietar îi permite acestuia să posede, să folosească și să dispună de imobil și de anexele la acesta, în mod exclusiv, absolut și perpetuu.
Citește și Evreii ţepuiţi de Ivănescu – plângere la DNA împotriva foştilor prefecţi Cârstoiu şi Iani Popa
„Obligația de a lăsa imobilul canton și a anexelor acestuia în proprietatea și posesia reclamantelor incumba (îi revenea – n.red.) pârâtului Ivănescu Nicolae doar în ipoteza în care reclamantele prezentau dovezi din care să rezulte că au calitatea de proprietare ale imobilului și anexelor. Or, reclamantele nu au prezentat dovezi în acest sens, dimpotrivă, dovezile existente la dosar, respectiv decizia civilă nr. 798/13.05.2009, relevând calitatea pârâtului Ivănescu Nicolae de proprietar al respectivului canton și al anexelor la acesta”.
„Nenea” a dobândit dreptul de proprietate în 2019, ca urmare a încheierii unui contract de vânzare-cumpărare și i-a fost emis un titlu de proprietate. Expertul folosit în dosarul din instanță a identificat existența pe teren a unei clădiri cu 5 camere și anexe construite din materiale ușoare. Construcția a fost folosită ca și canton silvic însă actualmente se află în conservare și nu oferă posibilitatea realizării scopului pentru care a fost construită, impunându-se demolarea și recuperarea materialelor de către pârâtă, a arătat expertul. Dar - ce să vezi? - „pârâta, respectiv Regia Națională a Pădurilor prin Direcția Silvică Argeș, deși citată legal de instanța de fond, nu s-a prezentat la momentul administrării probelor și nu a înțeles să formuleze obiecțiuni la raportul de expertiză… ”, am citat din dosar!
0 Comentarii