Generoasa donaţie făcută de o musceleancă statului român este desconsiderată din motive de asigurare a funcţionalităţii unei instituţii guvernamentale. Peste o mie de piese valoroase, cele mai multe fiind costume populare, au format Muzeul Costumelor Populare din România, un muzeu care încă îşi mai caută locul. De la Adrian Păunescu la Adrian Năstase, diverse personalităţi au sesizat delăsarea celor care ar trebui să îngrijească o parte a patrimoniului naţional.
În anul 2004, pictoriţa musceleană Marghioliţa Constantinescu-Rogojan a făcut o donaţie impresionantă către statul român. Nou-înfiinţatul Muzeu al Costumelor Populare din România s-a îmbogăţit cu peste o mie de piese de tezaur naţional. Tot ceea ce strânsese profesoara octogenară din Muscel timp de peste cinci decenii devenea proprietatea statului. De fapt, momentul efectuării donaţiei a constituit, practic, motivul înfiinţării Muzeului, în luna noiembrie 2004, ca secţie a Muzeului Satului, pe finalul mandatului de premier al lui Adrian Năstase. Marghioliţa Constantinescu-Rogojan a fost atunci ţinta aprecierilor oficialităţilor centrale şi chiar i-a fost acordat Ordinul „Steaua României”. Însă a apărut o problemă.
Muzeul Costumelor Populare nu avea un sediu propriu. La Muzeul Satului nu era loc, dar s-a promis amenajarea unui spaţiu generos pentru piesele donate de musceleancă (peste o mie de exemplare, iar 210 dintre costume au fost puse la dispoziţia Ministerului Afacerilor Externe, tot în scop expoziţional). În grabă, mai ales că luna inaugurării era perioadă de campanie electorală pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale, Adrian Năstase a impus amenajarea Muzeului în incinta Palatului Parlamentului. Locaţia era excelentă, ţinând cont de faptul că impunătoarea clădire este vizitată de foarte mulţi turişti străini. Dar, ca orice intenţie lăudabilă, totul a durat foarte puţin timp.
În anul 2007 a apărut ideea eliberării spaţiului ocupat de Muzeul plin de costume populare, cele mai multe din zona Muscel. Aceasta a provocat reacţii imediate, una venind din partea poetului Adrian Păunescu, pe atunci senator. Acesta s-a revoltat în timpul unei şedinţe a Senatului: „Doamna Ionescu vrea să evacueze ceea ce puseseră acolo nişte oameni de bine în frunte cu Adrian Năstase şi cu doamna Rogojan Marghioliţa Constantinescu. Sunt 518 costume populare cu 85 de accesorii, 2 şube, 10 covoare populare, tot ce a avut dânsa şi a strâns de-a lungul vieţii”. Până la urmă, Muzeul a supravieţuit în acel loc, mai ales că liderii Senatului nu au reclamat în mod deosebit lipsa spaţiului. Ideea evacuării exponatelor populare apăruse, totuşi, din cauza mutării senatorilor în Palatul Parlamentului.
În loc de costume populare, „bani curaţi”
În anul 2014, Guvernul emite o hotărâre prin care corpurile A3 şi F de la parterul Palatului Parlamentului vor fi administrate de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Deşi au sediu propriu, cei de la Spălarea Banilor se înghesuiau prin birouri, aşa că li s-a făcut loc exact acolo unde fusese amenajată expoziţia cu o parte a obiectelor donate de către musceleancă. Pe de altă parte, prin acea hotărâre se instituia şi obligativitatea „asigurării expunerii permanente a Colecţiei de artă populară «Marghioliţa Constantinescu Rogojan» în spaţiile Palatului Parlamentului”.
Numai că, până una-alta, Muzeul a fost închis pentru renovare. Expuse pe o suprafaţă de 2.200 mp, exponatele îşi aşteaptă posibila nouă locaţie. Iar acest lucru l-a înfuriat pe fostul premier Adrian Năstase. „În spaţiile rezervate pentru muzeu, în Palatul Parlamentului, au fost mutaţi funcţionari de la Oficiul pentru Spălarea Banilor, iar obiectele donate zac în cutii, aruncate în diferite locuri, fără să existe răspunsuri din partea Ministerului Culturii, Camerei Deputaţilor sau MAE, în legătură cu soarta acestor obiecte. Lucrurile au şi o latură cinică – Camera Deputaţilor a votat ca ziua de 16 mai să fie declarată Zi a costumului popular naţional! În condiţiile în care un muzeu, extraordinar, de costume populare, adăpostit în clădirea Parlamentului a fost «dezafectat». Îmi este greu să comentez. Sfatul meu pentru moştenitorul d-nei Rogojan (d-na Rogojan s-a stins din viaţă, între timp) este ca, în măsura în care nu primeşte un răspuns serios din partea instituţiilor vizate, să ceară anularea donaţiei”, s-a revoltat Năstase în vara acestui an.
Situaţia nu a fost clarificată nici până acum. Cei de la Muzeul Satului anunţă sec: „După o perioadă de carantină, conservare şi restaurare, Colecţia va fi expusă în sălile de expoziţii ale muzeului”. Adică nu la Palatul Parlamentului.
”Acest muzeu a avut la bază două idei. Pe de o parte, vizitatorii şi musafirii din străinătate ai parlamentarilor noştri pot să descopere aici o mică Românie. Pe de altă parte, este un omagiu adus acelor oameni care au muncit la ridicarea Casei Poporului”, spunea Marghioliţa Rogojan – Constantinescu
Colecția numără aproximativ 1000 de piese
Iată ce include printre altele foarte valoroasa colecție donată statului român în 2004 de către distinsa doamnă Marghioliţa Constantinescu – Rogojan, cea mai mare colecționară de costume populare:
– 210 costume populare pentru misiunile diplomatice româneşti din străinătate;
– 250 + 58 costume, 10 covoare, 85 de accesorii pentru Muzeul Costumelor populare, creat în interiorul Palatului Parlamentului.
De asemenea, dna Rogojan a mai donat Camerei Deputaţilor sute de obiecte de patrimoniu – costume, icoane, obiecte de ceramică, instrumente muzicale.
Cătălin Ion Butoiu
0 Comentarii