# Încă o palmă pe obrazul Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului # Motivele stagnării lucrărilor sunt legate de lipsa banilor și scandal pe proprietate, conform fostului preot paroh al lăcașului, Gheorghe Pufu
Mânăstirea Vieroşi, situată în cartierul Făget din Mioveni, este unul dintre monumentele istorice ale Argeşului care nu doar că nu au fost puse în valoare, dar care parcă dinadins au fost lăsate în ruină dintr-o de neînțeles vocație autodistructivă. Este un asamblu din secolul XVI, aflat într-o stare de ruină deplorabilă după ce, începând cu anul 2012 s-au demarat săpături în speranța că va fi declarată sit arheologic și se vor obține fondurile de restaurare. Atunci, primăria a alocat bani pentru pancarde și cercetare arheologică. Pe niște plăcuțe de avertizare montate de Primăria Mioveni în exteriorul ansamblului monastiresc, pe care scrie „pericol de prăbușire” se arată într-adevăr că este vorba despre un sit arheologic, dar lucrările au fost lăsate baltă, iar săpăturile făcute au fost acoperite pentru că s-au terminat fondurile. Vineri, 20 noiembrie, era o zi în care preoți și enoriași ar fi trebuit să pregătească celebrarea hramului mănăstirii de a doua zi, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, și câteva femei roboteau prin curte. Pe la porți, oamenii ne priveau curioși, iar întrebându-i dacă se fac ceva lucrări de restaurare în lăcașul religios și istoric din satul lor, ne-au arătat zidurile de cărămidă, mâncate de timp, pe care doar un dud înalt și puternic ramificat le mai ține să nu cadă. „Vedeți și dumneavoastră, dacă s-a făcut ceva. S-au mâncat banii… atât.” Mai mult, codindu-se, dar vrând să ne arate că știu niște chestii și mai grozave, două mămici care își scoseseră copiii la plimbare sub soarele care încălzea ușor asfaltul, ne-au povestit că vrăjitoarele din împrejurimi își duc clienții printre ruine și, pentru a-i impresiona, fac vrăji și descântece însoțite de incantații diavolești. Multe și interesante legende ar spune, dacă ar putea vorbi, zidurile acestei mănăstiri și poate că ar face-o încă, dacă timpul le-ar mai da răgaz.
Preot Gheorghe Pufu: „Este primul meu copil!”
Mai multe despre istoria mai recentă a lăcașului, am încercat să aflăm de la fostul preot paroh al mănăstirii Vieroși, Gheorghe Pufu. „Cu durere vă aud rostind cuvântul ruină. Știți cum e, e primul copil al meu, înainte de azilul ăsta, am pătimit multe pentru el. În dialog cu domnul primar am hotărât să facem restaurarea acestei mănăstiri pentru că am refăcut-o de la cutremurul din ’77. În ’83 și ’84 a fost refăcută cu Consiliul Parohial. În ’81 m-am preoțit am fost preotul acestei mănăstiri. A fost o ruină. Am restaurat-o numai cu banii enoriașilor. Episcopia m-a ajutat cu echipă de meșteri și am adunat bani de la oameni. Din ’93 am cartea de muncă la Universitatea Pitești și nu mai puteam să mă ocup și de mănăstire. M-am rugat de Prea Sfințitul să dea un preot care să continue activitatea, cu rugămintea să se restaureze. Vreo 400 de milioane s-au dat de la primărie, cei de la Muzeu au spus că nu pot săpa mai mult în banii ăștia. Am descoperit acolo olane, viaducte de apă…apoi săpăturile au fost acoperite. S-au mai alocat niște bani pentru săpături dar au fost stagnate din cauza neînțelegerilor de proprietate. Eu aveam proces verbal de punere în posesie dar au spus că nu pot face săpăturile că proprietatea este a bisericii. În fine, lucrările au stagnat definitiv. Eu cred că cea mai bună soluție este obținerea de finanțare europeană, cum s-a întâmplat și cu alte mănăstiri în această situație, pentru că altfel, tot locul acela se va distruge!”
Alina Crângeanu
0 Comentarii