La 22.10.2021, în „Jurnalul de Argeș”, am citat din volumul „Eu în România mă simt străin. Vieți de imigrant în Grecia” (carte de interviuri realizată de Zoltán Rostás și Nicole Salamon, apărută în 2018), o mărturie importantă a lui Apostolos Patelakis legată de bustul lui Nikos Beloianis, amplasat în Pitești. Mai întâi, bustul s-a aflat la Ștefănești, la Florica, unde se refugiaseră comuniști greci. În 1990, grecii de acolo au zis: „«Ce să facem noi cu comunistul ăsta aici?». Și au început să lovească statuia, care era de fapt un bust, i-au spart brațele… În final, a intervenit Filiala Uniunii Elene de la Pitești, și – cu ajutorul primarului din Pitești din 1990 (Ion Dumitrescu, n. m.) – statuia a fost mutată acolo, în fața sediului Filialei Uniunii Elene, unde nu prea se vede… Eu am propus ca acest bust să fie luat și să fie trimis la muzeul care s-a creat acum, la Casa Memorială Beloianis, în orașul Amaliada din Peninsula Peloponez. Am propus ca Partidul Comunist Grec să ia această statuie, care în România nu are niciun rost…”
Iată că, recent, la FILSTREET de la Pitești, am stat de vorbă cu un grec autentic, din Atena, Dimitris Kanellopoulos, căruia i-am spus că avem un bust al lui Nikos Beloianis la Pitești, cu gândul că ar dori să-l viziteze. Reacția a fost una neașteptată. „Cunosc foarte bine istoria României, sunt pasionat de aceasta, mai ales de evoluția Dreptei în perioada interbelică. La Pitești au trăit sute de greci, de negustori greci, de-a lungul secolelor. Au avut școală în limba greacă, au avut propria biserică (există și astăzi, e Sf. Mina – n.m.), și-au păstrat identitatea. Trebuie să distingem. Grecii aduși la Ștefănești, la Florica, după 1950, au fost toți comuniști, aduși după înfrângerea revoluției. Nu au avut nicio legătură cu grecii din Pitești. Tocmai de aceea, trebuie să luați bustul lui Nikos Beloianis de unde este amplasat și să-l duceți în Grecia, la Casa lui memorială! Nikos, s-a demonstrat, nu a fost niciun fel de erou, ci un trădător. Un fel de Vasile Roaită al vostru. Și asta v-o spune un om ca mine, care a fost membru al Partidului Comunist din Grecia vreme de 8 ani, mai la tinerețe. Da, am fost membru al Partidului Comunist, dar am demisionat când am văzut ce face Nicolae Ceaușescu în România ori Brejnev în Uniunea Sovietică. Deci, scăpați de Nikos! Vorbiți cu cei de la Comunitatea elenă, probabil nici ei nu știu cine a fost. Nu le face cinste nici lor, ca să nu mai vorbim de Pitești!”
Citește și Radu Aldulescu trăieşte, foarte greu, doar din scris
Dimitris Kanellopoulos nu este un oarecare. S-a născut în anul 1954, în comuna Nemoùta, județul Heleias, în Peloponnez. În 1958, familia s-a mutat la Atena, unde locuiește și azi. Este absovent al Facultății de Istorie-Arheologie din cadrul Universității Kapodistriene din Atena și al Facultății de Istorie-Filozofie din cadrul Universității Babeș - Bolyai din Cluj-Napoca. A lucrat ca funcționar la diferite edituri și ca filolog în învățământul particular.
A publicat colecțiile de poezie „Ceață de piatră” (Ed. Heridanos, 1986), „Solitudini Avarorum-Deșerturi scitice” (Ed. Kolonos, 1996), „Wireless Silence” (Ed. Kolonos, 2005), „Stratul de a însămânța, bun” (Ed. Oropedio, 2010), și „Barajul memoriei” (Ed. Oropedio, 2016).
În anul 2018 a publicat prima colecție de proze scurte „Moartea viperei și alte istorii” (Ed. Kichli) cu care a obținut Premiul Național pentru Proză Scurtă-2019. În anul 2022 a publicat a doua colecție de proze scurte „În anii Contelui Roșu” (Ed. Kastaniotis). În 1982 a prezentat o „Antologia Literaturii Române”, în revista literară „Poliorkia” (Asediu), nr. 16, aprilie 1982. În anul 1984 a publicat în România o „Antologie de poezie neogreacă” cu titlul: „42 de poeți greci contemporani”, Editura Dacia. În anul 1996 a prezentat în revista PLANODION (Rudăr) nr. 24 poezia poetului român Anatol E. Baconski
În anul 2023 a prezentat ANTOLOGIA: 92 DE POEȚI ROMÂNI DIN SECOLUL 20, O antologie sentimentală, în traducerea lui, DIMITRIS KANELLOPOULOS, în Editura OROPEDIO.
A tradus, de-a lungul timpului, în limba greacă numeroși prozatori și poeți români. Poeziile sale au fost traduse în albaneză, engleză, română, și publicate în diferite reviste de literare. Din 2006 editează revista Oropedio (Platou) în Atena și în prezent este editor. Acum o lună, a primit marele Premiu pentru traducere „Radu Gabriel Pârvu” în cadrul FILSTREET 2023.
0 Comentarii