Marele folclorist Constantin Rădulescu-Codin s-a născut la 1 noiembrie 1875 în satul Zgripceşti, judeţul Argeş și a decedat la 29 martie 1926 în comuna argeșeană Priboieni. Este fiul Stanei şi al lui Radu Uţa, ţărani din fostul județ Muscel. Face clasele primare în satul natal şi la Piteşti, iar Şcoala Normală la Bucureşti şi la Câmpulung în perioada 1891-1896, timp în care se formează sub îndrumarea profesorului de limba şi literatura română Gheorghe Şapcaliu, fost student al lui Odobescu şi al lui Bogdan Petriceicu Hașdeu.
A fost revizor școlar al judeţului Muscel
Din 1897 Constantin Rădulescu-Codin a fost învăţător în comuna argeşeană Priboieni şi apoi revizor şcolar al judeţului Muscel între anii 1914 și 1926. A condus publicaţiile „Prietenul nostru” (1911-1916, 1923-1926), „Gazeta ţăranilor din Muscel” (1920-1921) şi „Revista pentru popor”. Debutează ca folclorist în anul 1896, publicând o poezie populară în „Convorbiri literare”, şi editorial în acelaşi an, cu volumul „Din Muscel. Cântece poporane”. Colaborează la „Albina”, „Ion Creangă”, „Neamul românesc literar”, „Sămănătorul”, „Ramuri”, „Şezătoarea” sau „Foaia interesantă”. Culege proză populară, îndeosebi legende, pe care le include în mai multe volume: „Dăfii, snoave şi poveşti” (1904, în colaborare cu Şt. Duţescu), „Legende, tradiţii şi amintiri istorice adunate din Oltenia şi din Muscel” (1910), „Îngerul românului. Poveşti şi legende din popor” (1913), „Făt-Frumos. Poveşti” (1913), „Vine roata la ştirbină. Poveşti, snoave şi legende” (1914), „Cojocul lui Sărăcilă” (1925), „Cal de zmeu, Leu paraleu şi alte poveşti, legende, pilde, snoave din popor„ (1926), „Din trecutul nostru. Legende, tradiţii şi amintiri istorice” etc. În toate culegerile sale, Rădulescu-Codin dovedeşte o grijă deosebită pentru autenticitatea materialelor, pentru puritatea limbii, pentru relevarea unităţii fenomenului creaţiei populare. Totuşi, el nu redă cu fidelitate textele, ci le repovesteşte pe baza schemei originare şi a expresiilor specifice pe care, ca şi Petre Ispirescu şi D. Stăncescu, le notează în timpul povestirii: „O bună parte din ele sunt scrise vorbă cu vorbă, aşa cum le-am auzit din gura povestitorilor, şi la foarte puţine poveşti n-am putut da pe lângă fondul – care e nealterat – forma aşa cum am auzit-o; am căutat să le scriu totuşi în felul cum le spun povestitorii.”
A considerat folclorul o vastă enciclopedie
Folcloristul Constantin Rădulescu-Codin se apropie în colecţia alcătuită încă din 1913, rămasă în manuscris şi apărută postum, Literatură populară, volumul I: Cântece şi descântece ale poporului (1986), de exigenţe ale cercetării moderne a creaţiei populare, îndeosebi prin atenţia acordată culegerii mai multor variante ale unui cântec, aspect chiar teoretizat („S-au trecut atâtea variante pentru a se vedea cum – la depărtări nu prea mari – cântecul variază şi ca formă, având diferite expresii şi cuvinte dialectale de mare însemnătate, cât şi ca fond”), apoi prin racordarea unor creaţii poetice la vechi credinţe (ca în cazul cântecului Manole), prin trimiterea la variante din alte colecţii (autorul a avut în vedere douăzeci şi cinci de culegeri mai importante), prin cercetarea sistematică a repertoriului unor rapsozi. Sunt calităţi care situează această lucrare între cele mai interesante din secolul al XX-lea. Spre deosebire de majoritatea culegătorilor, Rădulescu-Codin şi-a exprimat şi ideile în volumul „Comorile poporului” (1906). Influenţat de opiniile lui Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Adam Mickiewicz sau Gustav Weigand, el consideră folclorul o vastă enciclopedie, în care include creaţiile anonime, cât şi pe cele culte devenite populare.
Opera literară
În ceea ce privește opera sa literară trebuie să menționăm lucrările: „Monografia comunei Priboieni-Muscel”, Câmpulung, 1904, „Comorile poporului. Literatură, obiceiuri şi credinţe”, Câmpulung, 1906, „Cuvântări pentru popor, I”, Câmpulung, 1906, „Şcoalele din judeţul Muscel în timpul războiului şi ocupaţiunii 1916-1917 şi 1917-1918”, Câmpulung, 1918, „Comuna Corbii din Muscel şi locuitorii săi”, Piteşti, 1921, „Muscelul nostru. Lămuriri asupra rostului şi cuprinsului monografiei judeţului şi celor 63 comune”, Câmpulung, 1922, „Muscelul nostru, volumul I: Comuna Corbii şi locuitorii săi”, Câmpulung, 1922, „Dragoslavele” (în colaborare cu I. Răuţescu), Câmpulung, 1923, „Câmpulungul Muscelului”, Câmpulung, 1925. De asemenea, Rădulescu Codin este autorul mai multor culegeri, printre care amintim: „Din Muscel. Cântece poporane, I, prefaţă de G. Coşbuc”, Bucureşti, 1896, „O seamă de cuvinte din Muscel”, introducere de Gustav Weigand, Câmpulung, 1901, „Dăfii, snoave şi poveşti”, Craiova, 1904 (în colaborare cu Şt. Duţescu), „Sărbătorile poporului, cu obiceiurile, credinţele şi unele tradiţii legate de ele. Culegere din părţile Muscelului”, Bucureşti, 1909 (în colaborare cu D. Mihalache), „Legende, tradiţii şi amintiri istorice adunate din Oltenia şi din Muscel”, Bucureşti, 1910, „Cântece voiniceşti şi ostăşeşti”, Bucureşti, 1910 (în colaborare), „Îngerul românului. Poveşti şi legende din popor”, Bucureşti, 1913, „Făt-Frumos. Poveşti, Bucureşti”, 1913, Vine roata la ştirbină. „Poveşti, snoave şi legende”, Bucureşti, 1914, Chira Chiralina. „Cântece bătrâneşti”, Bucureşti, 1916, „Chită Bondoc. Schiţe şi poveşti din popor”, Bucureşti, 1916, „Cântece din război zise de flăcăi şi fete mari între 1914-1919”, Câmpulung, 1919, „Cojocul lui Sărăcilă”, Bucureşti, 1925, „Din trecutul nostru. Legende, tradiţii şi amintiri istorice”, Bucureşti, „Cal de zmeu, Leu paraleu şi alte poveşti, legende, pilde, snoave din popor”, Bucureşti, 1926, „Nevasta leneşă şi alte poveşti, legende, pilde, snoave din popor”, Bucureşti, 1926, „Literatură, tradiţii şi obiceiuri din Corbii Muscelului”, Bucureşti, 1929, „Poveşti”, ediţie îngrijită şi prefaţă de Virgiliu Ene, Bucureşti, 1957, „Literatură populară, volumul I: Cântece şi descântece ale poporului”, ediţie îngrijită de Ioan Şerb şi Florica Şerb, prefaţă de Dan Simonescu, Bucureşti, 1986.
Recent, la Priboieni s-a deschis Ateneul Popular Constantin Rădulescu-Codin
Cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la nașterea renumitului folclorist român Constantin Rădulescu-Codin, pe 1 noiembrie 2015, în comuna Priboieni a avut loc simpozionul omagial organizat sub patronajul Academiei Române – Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”. Manifestarea s-a bucurat de sprijinul Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala Argeș, Muzeului Golești, Asociației folcloriștilor argeșeni „Constantin Rădulescu-Codin” și Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Argeș. Cu această ocazie a avut loc inaugurarea muzeului Constantin Rădulescu-Codin și a expoziției de costume populare și fotografii vechi – „Comuna Priboieni – imagini și amintiri din trecutul nostru”.
M.I.
0 Comentarii