O informație din presa recentă se referă la „Prima lalea românească, pe cale să fie recunoscută în toată lumea”. Vestea este dată de cercetătorul Costel Vânătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Buzău. Instituția, deocamdată, are în studiu această floare care ar putea reprezenta România la nivel mondial cu o specie endemică, nouă, necesar a fi înscrisă în catalogul internațional pentru a fi cunoscută.
Primăvara, începând cu jumătatea lunii martie până la sfârșit de aprilie, în pădurea Crâng, din municipiul Buzău, înflorește acest tip de lalea galbenă, sălbatică, pe care cercetătorii Băncii de Resurse încearcă de câțiva ani să o protejeze legal, pentru că este o specie unică și se găsește pe o arie foarte restrânsă. Floarea are petale galbene și este mai mică decât laleaua din florării. Cupa este mult mai fină, mai firavă; are două frunze principale, lanceolate, subțiri.
Îi priesc locurile semiumbrite din arboretele mai tinere. Fiind semnalată și în alte păduri din Muntenia, cercetătorii buzoieni propunând să fie denumită Laleaua Vlăsiei, în amintirea Codrilor Vlăsiei. Se înmulțește prin bulbi și poate fi adusă din mediul său natural pentru a se replanta în spații protejate sau grădini.
Specia urmează a fi îmbunătățită prin intervenții de laborator ale horticultorilor buzoieni, astfel încât această lalea galbenă de pădure, care acum crește în flora spontană, să poată deveni, peste câtva timp, plantă de cultură, cu numeroase varietăți, asemenea lalelelor olandeze, care, și ele, la rândul lor își au originea în cele 15 specii sălbatice din înalții Pamiri asiatici.
Tot cu origine românească trebuie consemnată Laleaua de Cazane, care, deja înregistrată, cu cupa mare, poartă numele de Tulipa Hungarica și înnobilează, sub formă de pâlcuri semi-sălbatice, de culoare galbenă, stâncile aride ce străjuiesc strâmtorile Dunării la Cazane.
Citește și Pastila de frumos. „Sărutul lui Dumnezeu” dat Piteştiului
Mai pot fi luate în evidență Laleaua pestriță, în pădurea Stuhaia din Dorohoi și Laleaua de pădure din Republica Moldova. Toate își vor putea găsi locul în standurile Expoziției floricole din Simfonia Lalelelor și într-o viitoare necesară Colecție națională a lalelelor!
Alături de acestea, și în primul rând, să dăm atenția cuvenită Tulipei Pitești, dăruită de domnul Timmerman. Să nu o pierdem, să nu degenereze, să o menținem pură. Nu știu dacă domnul Timmerman a înscris-o în Catalogul oficial al celor aproape 7.000 de varietăți de lalele existente, dacă nu, ar trebui să o facem, respectiv domeniul spațiilor verzi care o au în gestiune. Probabil că cineva o are în atenție, urmărind particularitățile de creștere și dezvoltare în condițiile zonei noastre. În ce mă privește, le-aș putea furniza dinamica înfloririi din acest an (2023), din observarea celor de pe peluzele din fața Primăriei: prima, una singură, înflorită pe 8 aprilie; înflorirea în masă de Paști (16 aprilie); decorare acceptabilă până la 1-2 mai; 3-4 mai, început de scuturare a petalelor.
Din datele de care dispun, în Pitești, după mica colecție de 58 varietăți, înflorite în 1977 - care au sugerat numele de Simfonia Lalelelor - s-a ajuns la 79 varietăți, Tulipa Pitești fiind a 80-a!
Oricum, notorietatea câștigată de Simfonia Lalelelor, denumirea de „Oraș al lalelelor”, laleaua din „Stemă”, alături de perspectivele care se întrevăd pentru un consistent turism național și internațional impun cu necesitate introducerea în structura fiecărei ediții a Simfoniei, a unei Colecții Naționale de Lalele, măcar cu 300-400 varietăți din cele aproape 7.000 înscrise în Cataloagele oficiale. Pe peluzele din Lunca Argeșului și poate și pe Calea București, aducându-i și acesteia strălucirea de altădată, drept carte de vizită a Piteștiului!
Dr. ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. Continuităţi discontinue
0 Comentarii