Generalul Magheru cere să se grăbească emanciparea ţăranilor din Argeș
Pe 15 septembrie 1848, generalul Gheorghe Magheru i-a cerut administratorului districtului Argeş să grăbească emanciparea definitivă a ţăranilor. De asemenea, acesta i-a ordonat administratorului ca în district să fie promovată idea de libertate şi independenţă. El îl mai sfătuieşte pe administrator să-i atragă de partea lui pe dorobanţii din districtul argeşean.
Se înființează escadronul de dorobanţi
În 1850 este decretată legea pentru organizarea dorobanţilor din judeţe. Conform acesteia, din punctul de vedere al sarcinilor de serviciu, dorobanţii depindeau de ispravnicul judeţului. Solda dorobanţilor a fost mărită la 15 lei pe lună. Datorită acestei legi, în judeţul Argeş s-a înfiinţat un escadron de dorobanţi.
S-a conturat prima grădină publică a Piteştiului
În 1869 s-a conturat prima grădină publică a Piteştiului, folosindu-se o parte din terenul secularizat al Schitului Buliga, aflat astăzi între Bulevardul Republicii şi Muzeul Judeţean. În acelaşi an a fost reamenajată, în centrul oraşului, Piaţa Episcopiei, devenită ulterior piaţă comercială.
Citește și 13 Septembrie 1848: Trupele otomane intră în Bucureşti. Bătălia din Dealul Spirii. Ziua Pompierilor
Funcţionarii publici din Pitești au organizat diverse întruniri publice
În perioada 1890-1892, secţia din Piteşti a funcţionarilor comerciali a organizat diverse întruniri publice pentru obţinerea repausului săptămânal. În acest sens, aceştia au înaintat Camerei Deputaţilor, cu sprijinul oferit de Vasile G. Morţun, Constantin Mille, Alexandru Gh. Radovici, Anton Bacalbaşa, Alexandru Ionescu, mai multe petiţii.
Lucrări de șoseluire a drumului Pitești-București
1859-1867. S-au realizat lucrări de șoseluire a drumului Pitești-București, conduse de inginerul Spiridon Yorceanu (1834-1903).
Lucrarea „Planul orașului Pitești” de la 1859
1859, iunie 22. Inginerul ocolului, Ioan Livanditu, l-a nominalizat pe topograful Ion Doda pentru ridicarea Planului orașului Pitești. Lucrarea, încheiată la 28 februarie 1863, s-a supus spre aprobare în ziua de 17 septembrie 1863.
În 1860 existau în Pitești 11 biserici
1860 – în Pitești erau 11 biserici, 583 de meseriași, specializați pentru 66 de meserii, situând orașul, ca diversificare productivă, după București, Craiova și Ploiești. Împreună cu autohtonii tradiționali, trăiau familii de armeni, bulgari, germani, unguri, israeliți, țigani.
(Informaţii selectate din „Piteşti-630, memento” de Petre Popa)
0 Comentarii