România este o țară cu risc seismologic ridicat și are mai multe zone sensibile din acest punct de vedere, cea mai intensă fiind Vrancea. Un doctor român în geodinamică, Marina Manea, profesor și cercetător la universitățile UNAM (Mexic) și Kobe (Japonia), a spus pentru „Adevărul” că un cutremur mare este posibil, din nou, mai devreme sau mai târziu în România.
Citește și: Cum poți supraviețui unui cutremur: rolul autorităţilor și mesajele de avertizare
„Din păcate, da, este inevitabilă producerea la un moment dat a unui cutremur de mare intensitate. Trăim pe o planetă vie și, ca atare, mișcarea plăcilor tectonice și cutremurele ca manifestare a acestor mișcări este un fenomen cât se poate de natural” – a spus experta, potrivit adevărul.ro.
Ea crede, însă, căun astfel de seism ar produce mai puține victime și pagube materiale decât cel din 1977 din țara noastră. „Față de 1977 cred că situația este diferită. De exemplu, deși mai există case foarte vechi, numărul acestora e mult mai mic decât în 1977 sau 1940”.
Marina Manea a explicat și de ce recentul cutremur din Turcia, care a avut magnitudinea de 7,8 grade pe scara Richter, a fost de patru ori mai devastator decât cel din 1977 din România, care a avut o magnitudine de 7,4.
„Cutremurul din Turcia a fost un eveniment destul de rar, însă să nu uităm că și Turcia se află la confluența a nu mai puțin de patru plăci tectonice. Cutremurul din 6 februarie s-a produs în vecinătatea unui punct triplu în care trei plăci tectonice vin în contact. Acest cutremur este diferit față de cel din 4 martie 1977 din România prin faptul că s-a produs la suprafață (focar la o adâncime de circa 17 km), pe o falie crustală cu alunecare pe un plan de falie vertical. În schimb, cutremurul din 1977 s-a produs în adâncime (focarul fiind situat la o adâncime de cca 95 km). De asemenea, magnitudinea a fost diferită, un cutremur cu magnitudinea de 7,8 că cel din Turcia a eliberat o cantitate de energie de 4 ori mai mare decât un cutremur de 7,4 că cel din 1977. Cutremurele mai adânci se resimt pe distanțe mai mari în comparație cu cutremurele de suprafață, iar acestea din urmă produc pagube foarte mari în zona epicentrală, adică deasupra focarului”, a spus expert, potrivit sursei citate.
Alături de Vrancea, alte zone seismogene din România sunt Depresiunea Bârlad, Depresiunea Predobrogeană, falia Fierbinți-Intramoesică situată în partea centrală a zonei de sud a României, falia Peceneaga-Camena din Dobrogea, care se continuă în lungul Siretului, zona Făgăraș-Câmpulung, zona Danubiană, zonele Banat – Crișana – Maramureș, respectiv Depresiunea Transilvaniei la est de Munții Apuseni.
Marina Manea este doctor în geodinamică, știința care se ocupă cu studiul dinamicii terestre, al evoluției plăcilor tectonice în timp, și încearcă să răspundă la întrebări de genul cum, unde și de ce există cutremure și vulcanism pe Pământ și nu numai, ci și pe alte corpuri cerești – scrie adevărul.ro.
0 Comentarii