Cea mai veche instituție din Pitești, cu existență neîntreruptă, este Cenaclul literar „Liviu Rebreanu”. Tocmai a împlinit 74 de ani. Înainte de oficializare, scriitorii se întâlneau la „Ateneul Popular” al Tatianei Bobancu, la tipografia Novacovici ori la cofetăria Cristescu (pe strada Griviței). Printre scriitorii piteșteni de atunci îi enumerăm pe Ludmila Florea (avea două cărți publicate), Maria Botoșoneanu, Floru Mihăescu, Vera Hudici, Teodor Anastasiu, Elena Porumbescu, Ioachim Moruzi, Dimitrie Albota și Vasile Nicău. Cel care înființează, oficial, administrativ, cenaclul „Orizonturi Noi” este Mihai Ghițescu (în 1948, în prima joie a lunii octombrie), pe atunci consilier cultural șef al județului Argeș, chiar în biroul său de la Prefectura Argeș (a asistat și subprefectul Vasile Vușcan).
Drept membri fondatori îi putem socoti pe Ludmila Florea (viitoarea soție a lui Mihai Ghițescu, devenită cunoscuta scriitoare Ludmila Ghițescu), Floru Mihăescu, ziarist, Dimitrie Albota, avocat, Drăghici Mărgineanu, profesor, Maria Constantinescu, poetă, Vera Hudici, romancieră, Vasile Nicău, eseist, Ioachim Moruzi, ziarist, Ion Voiculescu, poet, Ion Cruceană, ziarist, Ion Voiculescu, poet, Iacobina Cătănescu, critic de artă, Teodor Atanasiu, poet, Marian Iacob, traducător, Emil Lerescu, compozitor, Ion Stancu, eseist, Nicolae Zamfirescu, poet, Ion Handrea, prozator. Ludmila Florea a fost aleasă șefă a cenaclului (singurele alegeri libere până în 1989, restul șefilor fiind numiți de Partid).
Citește și Adio, casă memorială! Casa „Liviu Rebreanu” devine casă privată
Cenaclul are o viață tulbure. Ziaristul Ioachim Moruzi e arestat nouă ani, Floru Mihăescu și Gheorghe Drăghici sunt excluși din Partid, nemaiputând participa la viața literară. În 1952, cenaclul își schimbă denumirea în „Alexandru Sahia”, având ca șef pe prof. Drăghici Mărgineanu. În 1956, la o agapă de la restaurantul „Victoria”, mai mulți scriitori propun înființarea unei reviste literare, „Tradiții perene” ori „Orfeu în Infern”. Faptul e aflat imediat de reprezentanții regimului, care dispun desființarea cenaclului și reorganizarea lui, pe principii socialiste. Vina a căzut pe Ion N. Voiculescu, la locuința sa fiind descoperite exemplare din ziarul țărănist „Dreptatea”, vină ce l-a marcat toată viața. A fost desemnat președinte Ion M. Dinu, care a schimbat denumirea cenaclului în „Liviu Rebreanu”. Au urmat alți conducători, Tudor Diaconu, C. Miu Lerca, Ion Lică-Vulpești, Sergiu I. Nicolaescu, Ion Bănuță, Vasile Iosif, Mihail Ilovici, Dan Rotaru, Octav Pârvulescu, Ludmila Ghițescu.
Un moment important s-a petrecut după 22 decembrie 1989. Mona Vâlceanu a dat tonul ostilităților. S-a înființat Fundația literară „Liviu Rebreanu”, primul președinte fiind ales Nicolae Badi. Când s-a pierdut spațiul de la Palatul Culturii, în 1993, Nicolae Badi a spus: „Dragi colegi, nu vă speriați, existăm încă și vom exista mai departe, e vară, în Pitești sunt parcuri și aer foarte ozonat în Trivale”. Cenaclul s-a mutat la Centrul Creației Populare, iar fundația a căpătat statut legal, la inițiativa Monei Vâlceanu, care și înființase prima editură particulară din Pitești.
În prezent, Cenaclul „Liviu Rebreanu” funcționează la Centrul Cultural Pitești, este condus de poeta Allora Albulescu și se întâlnește marțea, de la ora 18.00. Nu mai are strălucirea din anii ’60-’70-’80, dar încă există. La anul împlinește 75 de ani…
Citește și La 1 septembrie 1944 a încetat din viaţă Liviu Rebreanu, la Valea Mare (Ștefănești), Argeș
0 Comentarii