Această toamnă târzie te îndeamnă la drumeție. Vremea deosebit de plăcută, cerul de un albastru cum nu vezi pe tot parcursul anului, limpezimea depărtărilor sunt suficiente argumente ca să ne planificăm o mică excursie prin împrejurimi. De data aceasta ne-am propus să ajungem la Mănăstirea Negru-Vodă de la Cetățuia, situată la ieșirea din comuna Cetățeni.
Se vorbește de triunghiul energetic al Argeșului, obținut prin unirea locațiilor a trei mănăstiri rupestre: Cetățuia, Nămăiești și Corbii de Piatră. Toate trei sunt centre energetice foarte puternice, cunoscute de oameni din cele mai vechi timpuri, fapt ce a făcut să existe lăcășuri de cult încă din preistorie, după cum vom vedea la Cetățuia sau precreștine, în cazul celorlalte două mănăstiri.
Existența acestor adevărate generatoare de energie i-a atras întotdeauna pe oameni, conștienți că au nevoie și de această hrană energetică, la fel de importantă ca hrana fizică și cea spirituală. De altfel, se știe din antichitate că omul are trei corpuri: cel fizic, căruia din păcate îi acordăm cea mai mare importanță, muncind o viață să-l îmbărcăm și să-i oferim cele mai diverse satisfacții, cel spiritual -cel mai important, cu care mergem pe lumea cealaltă și cel energetic, având rolul de a le proteja pe celelalte două. Așa cum oferim hrană corpurilor fizic și spiritual, trebuie alimentat și cel energetic. Sfântul Apostol Pavel îl compara cu platoșa unui ostaș roman, care avea ca scop să-l protejeze de săgeți și nu numai. În cazul nostru, corpul energetic ne protejează de atacuri energetice negative, cu care ne confruntăm la tot pasul. Medicina de ultimă oră abordează întărirea sistemului imunitar ca soluție la tratarea tuturor bolilor, iar aceasta este strâns legată de încărcarea energetică a corpului. Pentru a avea o abordare normală trebuie să alimentăm corpul energetic la fel cum le alimentăm pe celelalte două. Cum? În primul rând, cu alimente vii. Un aliment viu este cel care are componenta energetică normală, fără a fi influențat prin expunere termică. O sursă la îndemâna tuturor, un mare dar de la Dumnezeu, este apa. Apa pură, luată de la izvor, nealterată chimic. O alta este binele, adică facerea de bine. Sunt mai multe, dar scopul nostru nu este să dezvoltăm acest subiect.
Citește și Lecţia de istorie. Cetăţuia lui Negru Vodă
Ne îndreptăm spre Cetățuia pe drumul spre Târgoviște, de-a lungul Dâmboviței, cu ape limpezi și repezi. La Stoenești ne oprim în fața unei inscripții care ne amintește că pe acele locuri și-a stabilit tabăra Mihai Viteazul după bătălia cu turcii de la Călugăreni. Apoi drumul șerpuiește, odată cu Dâmbovița, printre dealuri din ce în ce mai înalte, cu păduri parcă cuprinse de flăcări: o cromatică de-a dreptul magnifică, încât nici nu ne dăm seama că am ajuns la baza muntelui. Urcușul este abrupt, dar merită. Numărul troițelor (12) reprezintă opririle Domnului Iisus Hristos pe drumul spre Golgota. Stânci ciudate, care par așezate de acei uriași despre care se tot vorbește, le întâlnim tot mai des.
Sus, aerul parcă sfârâie. Suntem în plin centrul reactorului energetic. Intrăm în biserica rupestră, săpată în stâncă, veche de sute de ani, apoi în cea nouă, unde se află un fragment din moaștele Sfântului Ioanichie cel Nou de la Muscel, cel care s-a nevoit până a trecut la Domnul, într-o peșteră situată pe celebra Vale a Chiliilor, unde se spune că și azi viețuiesc, neștiuți de nimeni o mulțime de anahoreți. Sus, la Cruce peisajul este mirific, în fața ochilor ni se desfășoară în toată splendoarea ei, Valea Dâmboviței. Un mic muzeu amenajat de călugării păstoriți de protosingherul Modest Ghinea, aduce dovezi despre una din cele mai vechi continuități de cult din țară, chiar și din Europa: peste 2.500 de ani. Acest lucru ne este demonstrat fără tăgadă de imaginea Cavalerului Trac, datată 300 î.Hr. situată undeva în spatele chiliilor, dar și de ciudate litere runice care dovedesc că pe aici au trecut și druizii, celebri preoți ai celților. Prezența celților pe teritoriul țării noastre este semnalată prin secolul III î.Hr.
La coborâre, cu bateriile încărcate, dar și cu sufletul curățat avem aceeași senzație ca a Meșterului Manole, că putem zbura.
Prof. dr. Cornel Carp
Citește și Lecţia de istorie. Englezul John Smith – căpitan în oastea lui Mihai Viteazul
0 Comentarii