Web Analytics
scris joi, 20.10.2022

Mareşalul Ion Antonescu, cu poezia lui Goga în raniţă

Despre viața și activitatea mareșalului și premierului, născut la Pitești, Ion Antonescu, s-au scris zeci și zeci de tomuri și mii de articole, pro și contra (contra e expoziția organizată, săptămâna trecută, în fața Bibliotecii Județene Argeș, cu expulzarea țiganilor, inclusiv din Argeș și Pitești, a țiganilor și evreilor la Bug). Dar nimeni nu a scris despre pasiunea „câinelui roșu” (cum era poreclit pentru exigența sa la instrucții) pentru… poezie! În raniță avea nu doar viitorul baston de general, vorba lui Napoleon, dar și o carte de versuri.

Mareşalul Ion Antonescu, cu poezia lui Goga în raniţă

În cuprinsul volumului „Cântece fără țară” al lui Octavian Goga, publicat în 1916, cumpărat, cu o jumătate de salariu, dintr-un anticariat între timp dispărut din București (cel „ținut”, zeci de ani, de legendarul Radu Sterescu, de unde făcea achiziții directorul Silvestru Voinescu pentru biblioteca județeană, dar asta e altă poveste, de spus într-un număr viitor), am descoperit că el cuprinde notații ale lui Antonescu. Putem spune că i-a și aparținut, înainte de a-i fi confiscat, cu întreaga avere, după 23 august 1944.

Citește și 1 iunie 1946: Mareşalul Ion Antonescu este executat la Jilava

Astfel, chiar pe pagina ce cuprinde prima poezie din „Cântece fără țară”, cu ultimele patru versuri subliniate de mâna lui Antonescu (probabil le-a învățat și pe de rost, sunt așa de frumoase: „Credințe pururi neînvinse/Pe veci în calea mea vă port,/Ca niște candele aprinse/La căpătâiul unui mort.”), acesta notează: „Dumnezeu a dat omului cuvântul ca să-și poată ascunde cugetarea. Maior Antonescu, Sept. ‘919”. Mare dreptate avea (și are) Ion Antonescu, memorabil aforism!

O altă însemnare a maiorului o găsim la pagina 111 a volumului-manifest al lui Goga, la finalul poeziei „Învins”, când notează, lângă strofa: „Dar vifor pornit prin noapte,/Și-n goană vitregă și crudă,/O clip-a sfărâmat nătângă/Prisosul lunilor de trudă…” – „E noaptea aceea… 31/III, ‘920-Chișinău”.
Cititorul atent, cuprins de avânturi lirice, Ion Antonescu, nu bănuia, citind, ca maior, la 1919-1920, că va fi numit chiar de poetul ajuns premier Octavian Goga ca ministru al Apărării Naționale, între 29 decembrie 1937-10 februarie 1938, înainte de instaurarea dictaturii carliste, funcție ce-i va spori pornirea secretă de a ajunge la conducerea Țării.

Citește și Caragiale a participat la botezul lui Ion Antonescu

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită

Transfer de la Mioarele la Câmpulung

Pe lângă multiple abandonuri, în administrația locală din Câmpulung se mai fac și ceva angajări, dar și transferuri. Nu ies acestea întotdeauna,...