Hei, nu vă mai agitaţi atât! Mai lăsaţi-i încolo de vameşi şi de poliţişti de frontieră. Nu e treaba noastră. Se ocupă de ei cine trebuie, de la şeful statului mai în jos, până la mascaţi, de la mascaţi în sus până la şeful statului. Bine că ce se întâmplă se petrece acolo, şi numai acolo, în vămi şi la frontieră. Ce ar fi fost să fie aşa, Doamne fereşte, peste tot în ţară? Să afli, de pildă, că un procuror a dat şpagă pentru ca să fie avansat în funcţie şi mutat într-o localitate mai cu pretenţii? Că o judecătoare prinsă beată la volan i-a ameninţat şi i-a dat în judecată pe poliţiştii care au oprit-o în trafic, ba chiar au îndrăznit să-i ceară actele şi să sufle în balon? Că nişte profesori, educatori ai tinerei generaţii, vindeau examenele de bac? Sau că de la nişte facultăţi, chiar de medicină, se puteau cumpăra, ca de la tarabă, licenţe sau chiar doctorate? Că nişte alţii au strâns mai multe averi decât nenorociţii ăia de vameşi şi de poliţişti de la graniţă. Că sute de dosare de corupţie întocmite de poliţişti zac în sertarele procurorilor şi tot atâtea întocmite de procurori se prăfuiesc în dulapurile judecătorilor? Că nişte infractori sunt scăpaţi peste graniţă cu câteva minute înainte de a fi daţi în urmărire? Că un oarecare om politic şi de afaceri, ajuns după gratii cu toată susţinerea conducerii partidului din care face parte, a fost eliberat din penitenciar pe motive de bună comportare, statul rămânând de pe urma lui cu o pagubă uriaşă? Că până şi în armată se fac promovări pe bani, implicaţi fiind chiar ofiţeri superiori şi generali? Că un oarecare, nu se mai ştie cine, a negociat zăcământul de aur? Că o fantomă dizolvată în necunoscut a făcut să dispară flota românească? Şi că un ministru, tânăr, tinerel şi frumuşel era înconjurat de spioni cărora le furniza informaţii economice secrete, dar şi dosarul lui a dispărut? Că nu poţi să critici o licitaţie decât cu „dedicaţie”? Că nici în partide nu poţi să promovezi decât cu cotizaţie şi contribuţie? Că se cumpără până şi locurile în parlament?
Stimulată, imaginaţia noastră poate să înfăţişeze şi alte monstruozităţi. Dar e bine că toate acestea nu sunt decât simple închipuiri. Ce bine că dincoace de vămi şi de puncte de frontieră ţara este curată şi neprihănită. Că toţi angajaţii îşi fac treaba cu conştiinciozitate şi rămân cu mâinile şi conştiinţele nepătate. Ce se întâmplă la graniţă nu e decât un buboi mic şi neimportant, care va fi extirpat cu bisturiul sau cauterizat cu fierul roşu. Bine că restul organismului este sănătos, necontaminat şi neinfectat.
Şi cum în interiorul ţării nu există nici evaziune fiscală, nici corupţi şi corupători, nici trafic de influenţă, nici luare şi dare de mită, nici alegeri cu voturi cumpărate sau trucate, putem spune că, într-adevăr, trăim în Grădina Maicii Domnului…
Aţi spus ceva?!
Prof. Marin Ioniţă

Complexul Înaltei Porți, boala profesională a politicii românești
Dan Andronic 10 august 2025 În imaginarul colectiv, „Înalta Poartă” nu este doar un reper...
0 Comentarii