În ziua de 15 Septembrie 1521 a încetat din viață Neagoe Basarab (n.cca.1459), domn al Țării Românești (1512-1521), ctitor al Bisericii episcopale de la Curtea de Argeș.
Neagoe Basarab a făcut donaţii generoase mănăstirilor ortodoxe (în Ţara Românească şi în toate ţările din Balcani), iar în timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeş, în jurul căreia s-a născut Legenda Meşterului Manole.
Citește și: Înălţarea Sfintei Cruci – Superstiții și obiceiuri legate de cea mai veche sărbătoare creştină
Este ctitorul complexului monahal şi al bisericii monument din Curtea de Argeş (1517).
Pe lângă multe alte ctitorii a reedificat biserica de la Argeş care era căzută în ruină „ca sa nu fie spre batjocură limbilor străine”.
Neagoe Basarab este autorul uneia dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii vechi, „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie”, scrisă în slavonă, dar tradusă în română (există o copie atestată în limba română din 1654).
Această excepțională lucrare a fost concepută între anii 1513-1521. În volumul „Monumenta Romaniae Vaticana” apărut în 1996, Dumitriu-Snagov a prezentat dovezile referitoare la faptul că „învăţăturile” lui Neagoe Basarab au fost ulterior plagiate pentru Ivan cel Groaznic. Plagiatul a fost executat de Teodor Mamalachos, ambasadorul lui Ivan cel Groaznic la Constantinopol, cu scopul ca acest document să constituie o „întărire” doveditoare a înaltei moralităţi a lui Ivan cel Groaznic în procedura de recunoaştere oficială a acestuia ca bazileu de către Patriarhul Constantinopolului.
În procesul de plagiere, Teodor Mamalachos a uitat să şteargă sau să înlocuiască numele Neagoe, Teodosie, Neaga (mama lui Neagoe Basarab), precum şi numele fetelor voievodului: Stana, Roxana şi Anghelina.
Documentul semnat de Teodor Mamalachos a fost descoperit în anul 1988 de către cercetătorul italian Santo Luca, fără însă ca acesta să cunoască importanţa acestei descoperiri. Studiul atent al plagiatului a fost făcut însă de Ion Dumitriu-Snagov.
Citește și: 14 Septembrie 1829. Generalul rus Pavel Kiseleff vine la conducerea celor două Principate Române
Neagoe Basarab (1512-1521) a fost supranumit „Marc Aureliu al Ţării Româneşti, principe, artist şi filosof” (B. P. Hasdeu) sau „domn cu apucături împărăteşti” (Nicolae Iorga). Prin activitatea culturală și-a pus amprenta asupra a sute de ani de gândire în Țara Românească, mai ales prin veritabilul tratat de diplomație „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie“.
0 Comentarii