Web Analytics
scris luni, 06.09.2021

6 Septembrie 1817. S-a născut marele om politic român Mihail Kogălniceanu: „N-aş schimba săraca Moldovă nici pentru întâiul tron din lume”

În ziua de 6 septembrie 1817 s-a născut Mihail Kogălniceanu, om politic, istoric, prim-ministru al României între anii 1863 şi 1865, ministru de externe în anul 1876 şi între anii 1877 şi 1879.

Citește și: Maria Ciobanu și Ionuț Dolănescu au filmat „Visul mamei” la Muzeul Golești

6 Septembrie 1817. S-a născut marele om politic român Mihail Kogălniceanu: „N-aş schimba săraca Moldovă nici pentru întâiul tron din lume”

Personalitate fascinantă a epocii moderne, spirit pasionat, Mihail Kogălniceanu se situează în fruntea celor mai talentaţi reprezentanţi ai generaţiei paşoptiste contribuind activ în lupta pentru Unirea Principatelor Româneşti.  

N-aş schimba săraca Moldovă nici pentru întâiul tron din lume„ – afirma la Luneville, în Franţa, Mihail Kogălniceanu, cel care se considera, pe bună dreptate, „un adevărat fiu al secolului al XIX lea”.

Mihail Kogălniceanu este fiu de basarabeni de pe Kogîlnic, dar născut la Iaşi la 6 septembrie 1817, om politic, democrat, istoric, scriitor, ziarist şi orator român.

Şi-a făcut studiile în Franţa şi Germania (Berlin). A fost profesor de istorie naţională la Academia Mihăileană şi membru al Academiei Române, prim-ministru în Moldova (1860-1861), apoi prim-ministru al României (1863-1865). Mihail Kogălniceanu a fost căsătorit cu Ecaterina Jora (1827-1907), văduva colonelului Iorgu Scorţescu. 

Citește și: Gheorghe Zamfir a jucat fotbal cu Nicolae Dobrin pe „Maracana” din Piteşti

În 1839, Kogălniceanu redactează „Foaea sătească a prinţipatului Moldovei”, publicaţie nevinovată cu efecte modeste, dar sigure. Rugîndu-se lui Dumnezeu „să ne păstreze români”, în aprilie 1840, în „Întroducţie”, publicată în „Arhiva românească”, Mihail Kogălniceanu propune să se publice o colecţie a tuturor cronicarilor Valahiei şi Moldovei, „spre a le păstra românilor”, colecţie ce va fi publicată în 1841 în 6 volume. Avem, deci, o recunoaştere directă de către Kogălniceanu a apartenenţei sale la naţionalitatea română.

În „Cuvînt pentru deschiderea cursului de istorie naţională în Academia Mihăileană”, rostit la 24 noiembrie 1843, M. Kogălniceanu spune, printre altele:

Departe de a fi părtinitorul unui simtiment de ură către celelalte părţi ale neamului meu, eu privesc ca Patria mea toată acea întindere de loc unde se vorbeşte româneşte, şi ca istorie naţională, istoria Moldaviei întregi, înainte de sfîşierea ei, a Valahiei şi a fraţilor din Transilvania. Această istorie este obiectivul cursului meu; întinzîndu-mă mai mult asupra întîmplărilor Moldaviei, nu voiu trece subt tăcere faptele vrednice de însămnat a celorlalte părţi a Daciei, şi mai ales a românilor din Valahia, cu cari suntem fraţi şi de cruce, şi de sînge, şi de limbă, şi de legi”.

Deja în august 1848, în „Dorinţele partidei naţionale din Moldova”, M. Kogălniceanu propunea Unirea Moldovei cu Muntenia, o „Unire care este dictată atît de vederat prin aceeaşi origine, limbă, obiceiuri şi interese”.

El spunea: „…Pe lîngă toate aceste radicale instituţii, singurele cari ne pot regenera Patria, apoi partida naţională mai propune una, cunună tuturor, ca o cheie de boltă, fără care s-ar prăbuşi tot edificiul naţional; aceasta este Unirea Moldovei cu Ţara Românească, Unire dorită de veacuri de toţi românii cei mai însemnaţi ai amînduror Principatelor, o Unire pe care, după spiritul timpurilor, cu armele în mînă au vroit să o săvîrşească Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, carele şi ajunsese a se intitula: Cu mila lui Dumnezeu, Domn al Ţării Româneşti, al Moldovei şi al Ardealului„.

Harta Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei, 1859
Harta Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei, 1859

 „Unirea Principatelor, este dar dorinţa vie şi logică a marii majorităţi a românilor”, continuă eminentul bărbat al României, inclusiv al Moldovei,

Citește și: Admitere în școlile postliceale ale MAI: 2.668 de posturi scoase la concurs

De asemenea, „Românii,, au dovedit că sunt demni de libertate”, mai declară Kogălniceanu.

Mihail Kogălniceanu a decedat la Paris pe data de 20 iunie 1891. A fost înmormîntat la Cimitirul „Eternitatea” din Iaşi.

Distribuie!

1 Comentariu

  1. Mult … imi place zisa-i ; hodina tihnita sa aiba in veci !

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită