Ideea lansată în 1978 și amintită de presă în decursul timpului cu diferite prilejuri, inclusiv o hotărâre a Consiliului Local Pitești din 2012 pentru înființarea unei grădini botanice, nu s-a concretizat niciodată prin demararea concretă a unei acțiuni. Dacă aceasta ar deveni de actualitate, am putea gândi la ceva original, particular, datorită condițiilor specifice pe care Piteștiul le întrunește.
Ne aflăm în centrul unei zone geografice-administrative cu un pronunțat caracter horticol (pomi, vie, legume, flori), în care condițiile naturale și tradiția au așezat în județul Argeș (caz unic în țară) instituții de profil de interes național, precum Muzeul Pomiculturii și Viticulturii Golești, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură și Dendrologie Mărăcineni, Institutul Național de Biotehnologii Horticole, inclusiv Stațiunea de Cercetări Viti-Vinicole Ștefănești și, ca un corolar, „Simfonia Lalelelor”.
Din nefericire, economia horticolă a zonei înregistrează în ultimele decenii regrese evidente: dealurile au pierdut mii de hectare de livezi, colinele sunt văduvite de dulceața și aromele strugurilor, luncile – la fel- lipsite de bogăția grădinilor de legume. O grădină botanică națională concepută într-un asemenea context, inclusiv cel socio-economic, și-ar putea aduce o contribuție însemnată la mai binele societății argeșene.
În primul rând, opțiunea pentru un pronunțat caracter botanic-horticol, alături de funcția estetică, de agrement și relaxare, este menită să asigure ponderea vizitatorilor, a turiștilor. Rămâne de ales dintre cele două mari direcții: conservare, în sensul colecționării, printre altele, a numeroaselor forme semispontane de pruneturi din grădinile Topolovenilor – din care a ieșit Tuleul gras, cel mai gustos soi de prune din lume- ca fond de germoplasmă necesar lucrărilor de ameliorare; idem pentru măr, cireș, vișin, vie, legume; sau de dezvoltare, în sensul colecționării celor mai valoroase sortimente horticole create în țară și peste hotare, la toate speciile, popularizarea acestora, marketingul și asigurarea introducerii lor în proiectele de refacere a patrimoniului horticol din întreaga țară. Oricum, într-o Grădină Botanică a Piteștiului, alături de rozarium, de grădina japoneză, pe primul plan va trebui să troneze colecția națională cu câteva sute de soiuri de lalele și poate o colecție de magnolii, de liliac ș.a.
Ar urma un grup de inițiativă pe lângă primărie, instituții și persoane fizice (de atras mediul academic-cercetare și universitar), documentare, un proiect privind inclusiv pavilioanele expoziționale, formalități juridico-administrative… În cele din urmă, totul în mâinile unei persoane mature profesional, responsabile, care să se dedice acestui edificiu nobil. Nimic din ce este măreț, frumos nu se obține fără voință, eforturi și dăruire.
Dr. ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. „Grădina botanică” (I)
0 Comentarii