Web Analytics
scris miercuri, 14.07.2021

14 iulie 1967: Se stinge din viaţă poetul Tudor Arghezi

 În ziua de 14 iulie 1967 se stinge din viaţă, la București, Tudor Arghezi (Ion N. Theodorescu), poet, prozator și gazetar român (n. 23 mai 1880). Pseudonimul Arghezi este explicat de scriitor ca fiind în legătură cu Argesis, vechiul nume al râului Argeş. Tudor Arghezi, cu o carieră literară întinsă şi foarte bogată, este unul dintre autorii de prim rang ai perioadei interbelice românești.

Citește și: 12 iulie 1909: S-a născut marele  filosof român de origine aromână, Constantin Noica

Tudor Arghezi, poetul, este, la un moment al vieții sale, călugăr la Mănăstirea Cernica, unde, în liniştea chiliei va învăţa, pe îndelete, taina mânuirii cuvintelor.

Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o vârstă marcantă a literaturii române.

A scris poezie (volumele “Cuvinte potrivite”, “Flori de mucigai”, “Poarta neagră”, “Versuri de seară”, “Hore”), teatru (“Icoane de lemn”), proză (notabile fiind romanele ”Cimitirul Buna Vestire”, ”Ochii Maicii Domnului”, “Lina”), pamflete (la “Facla”, “Viaţa Românească”, “Teatru”, “Rampa”), precum și literatură pentru copii (“Cartea cu jucării”, “Cîntec de adormit Mitzura”, “Buruieni”, “Mărţişoare”, “Prisaca”, “Zdreanţă” etc.). Sub direcţia sa apare ziarul “Bilete de papagal” (1928), unde publică pamfletul usturător „Baroane”, la adresa reprezentantului Germaniei fasciste în România, pentru care este cercetat de poliţie (1943). 

Citește și: Vacanță de vară creativă la Muzeul Golești

Fiind în detenție, odată cu instaurarea regimului comunist iese din lagăr (1944). Este reabilitat, distins cu titluri şi premii, ales membru al Academiei Române şi sărbătorit ca poet naţional la 80 şi 85 de ani.

În 1965, Universitatea din Viena îi decernează premiul “Gottfried von Herder”, iar Academia Sârbă de Ştiinţe îl alege membru al secţiei de literatură. Publică: “1907 – peisaje”, “Cîntare omului”, “Stihuri pestriţe”, “Poeme noi”, “Cu bastonul prin Bucureşti”.

S-a remarcat în literatură prin relatarea universului mărunt, în care lumea viețuitoarelor fără grai a căpătat un contur unitar, ca la nimeni altul.

Citește și: Zilele Câmpulungului, marca Lasconi / Fără tarabe cu mititei şi mic comerţ pe Bulevardul Pardon

Toate aceste viețuitoare se află într-un fel de dependență afectivă față de om (“Cîntec de adormit Mitzura”, volumul “Copilărești”).

Poetul este înmormântat, alături de soţia sa Paraschiva, în grădina casei din strada Mărţişor, astăzi muzeu.

Distribuie!

0 Comentarii

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită