În ziua de 12 iulie 1909 s-a născut  în comuna Vitănești (județul Teleorman) marele  filosof şi eseist român de origine aromână, Constantin Noica. 

Citește și: Șantier deschis la Muzeul Județean Argeș! Au început lucrările de restaurare a clădirii!

Din octombrie 1940 activează la Berlin în calitate de referent de filosofie la Institutul Româno-German. Va rămâne la Berlin până în 1944. Va participa de mai multe ori la seminarul de filosofie al profesorului Martin Heidegger, unde a mai participat și un alt filosof român, Alexandru Dragomir.

În paralel, împreună cu Constantin Floru și Mircea Vulcănescu, editează patru din cursurile universitare ale lui Nae Ionescu și anuarul „Isvoare de Filosofie”.

Anii domiciliului forțat, deținut politic (1949 – 1964).

În perioada 1949 – 1958 are domiciliu obligatoriu la Câmpulung -Muscel. Aici, Noica și-a cristalizat ideea filosofică și totodată și-a trasat principalele coordonate ale filosofiei sale de mai târziu.

În 1958 Noica este arestat, anchetat și condamnat la 25 de ani de muncă silnică cu confiscarea întregii averi. Alături de el vor fi arestați toți participanții la seminariile private organizate de Noica la Câmpulung, iar lotul lor va purta la proces numele de „grupul Noica”.

Execută la Jilava 6 din cei 25 de ani de închisoare, fiind eliberat în august 1964.

Citește și: Zilele Câmpulungului, marca Lasconi / Fără tarabe cu mititei şi mic comerţ pe Bulevardul Pardon

Ultimii ani din viață, începând cu anul 1975, Constantin Noica și i-a petrecut la Păltiniș, lângă Sibiu, locuința lui devenind loc de pelerinaj și de dialog de tip socratic pentru admiratorii și discipolii săi (vezi Jurnalul de la Păltiniș, de Gabriel Liiceanu). Se stinge din viață la 4 decembrie 1987. A fost înmormântat pe 6 decembrie 1987, la Schitul Păltiniș, după dorința sa, slujba fiind oficiată de un sobor de preoți în frunte cu ÎPS Mitropolit Antonie al Ardealului, Crișanei și Maramureșului. După 1989, Gabriel Liiceanu s-a ocupat de reeditarea integrală a operei lui Noica.

Între operele sale se remarcă: “Sentimentul românesc al fiinţei”, “Creaţie şi frumos în rostirea românească”, “Devenirea întru fiinţă”, vol. I: „Încercare asupra filozofiei tradiţionale” și vol. II: „Tratat de ontologie”.