Biserica Șubești, locaș de cult care și-a luat numele de la breasla șubarilor, este una dintre cele mai frumoase din orașul Câmpulung Muscel. A fost construită între anii 1551-1552 și reconstruită din temelie în anul 1779. Pictura acesteia trimite la Mănăstirea Hurezi, stilul brâncovenesc răsărind parcă și pe aceste meleaguri. Biserica Șubești este închinată Sfântului Ierarh Spiridon.
Ridicată în vremea lui Alexandru Ipsilanti
Biserica Șubești a fost zidită la mică distanță de Mănăstirea Negru Vodă și păstrează o frumoasă arhitectură, dimpreună cu un set de originale fresce, parțial în exterior, dar și în întregime în interior. Biserica actuală este cea ridicată în vremea lui Alexandru Ipsilanti, de către arhimandritul Dositei, egumen al Mănăstirii Negru Vodă. Alături de egumen, cel de-al doilea ctitor este logofătul mănăstirii, Trandafir. Acestea sunt consemnate în pisania de piatră, așezată deasupra ușii principale de intrare în biserică.
Biserica Subești păstrează un pridvor deschis, având două turle de dimensiuni modeste. Sfântul Altar este semicilindric în interior, dar cu formă de pentagon în exterior. Ușile diaconești sunt păstrate în forma lor originală, fiind de o mare valoare, în vreme ce ușile împărătești nu s-au mai păstrat. Naosul are două abside laterale, nu foarte adânci, poligonale la exterior, și este încununat cu o turlă deschisă, cilindrică, înaltă, prevăzută cu două rânduri a câte opt ferestre dreptunghiulare. Pronaosul este aproape pătrat, având o singură fereastră, pe latura lui sudică. Bolta pronaosului este înaltă, calota sferică fiind sprijinită pe pandantivi și pe patru arce înguste. Deasupra pronaosului a fost realizată din zidărie de cărămidă o bază pătrată peste care se ridică o turlă înaltă de modelul și proporțiile turlei de peste naos.
Biserica este numită în unele documente şi Popa Ene
Situată în partea sud-vestică a municipiului Câmpulung Muscel, pe o terasă medie din dreapta Râului Târgului, în forma actuală fiind a treia biserică. Întâia oară fusese zidită de Oprea şi Stanciu Boja cu fiii lor: Stanciul, Voica, Marin, Neniul, Dobre, Marin, Elina, Dragomir, la 1552. Veche inscripţie, cu litere chirilice, în care se arată ctitorii e reprodusă în „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” în aprilie 1931, fasc.68. De la această biserică veche se păstrează numeroase pietre şi cruci inscripţionate. O altă inscripţie ne arată că biserica a fost rezidită din temelie de judeţul Gherghi, fost ocârmuitor al Câmpulungului, în vremea lui Matei Basarab. Actuala biserică Şubeşti, numită în unele documente şi Popa Ene, este zidită în 1779 de arhimandritul Dositei, egumenul mănăstirii Câmpulung şi de logofătul mănăstirii, Trandafir, în vremea lui Alexandru Ipsilanti. Arhitectura bisericii este însă caracteristică epocii lui Matei Basarab. În formă de cruce, cu două turle, biserica şi-a luat numele de la breasla şubarilor sau a negustorilor de şube. Este de dimensiuni modeste, însă în ciuda acestui fapt, ea reprezintă o veritabilă bijuterie arhitectonică. Pe peretele vestic tabloul votiv ne înfăţişează pe Dositei arhimandrit în haine negre călugăreşti, iar Trandafir logofăt este îmbrăcat în costum de negustori. Pictura în frescă aparţine secolului al XVIII-lea, având o mare bogăţie de scene şi ornamentaţie, caracteristic epocii lui Brâncoveanu. În pridvor, pe latura sudică se află mormântul unuia dintre ctitori și anume logofăt Trandafir, decedat la 11 octombrie 1791 după cum reiese din inscripţia de pe piatra tombală. Arhiva bisericii păstrează două pomelnice din secolul al XVIII-lea. În curtea bisericii se află un mare număr de cruci de piatră, pe care sunt înscrise numele altor preoţi, cum ar fi Ion Săraru (1850). Ele dovedesc că, anterior secolului nostru aici a fost un cimitir. Cea mai veche cruce este de la 1593-1601.
Este parte a „ansamblului bisericesc” al primei capitale a Țării Românești
În zona Câmpulung Muscel multe și deosebite biserici au înălțat rugăciune lui Dumnezeu. Dintre cele mai deosebite biserici din zonă nu puteam să nu menționăm Biserica Domnească, locaș de cult zidit de Doamna Chiajna și de fiul acesteia, Petru cel Tânăr, undeva prin anul 1567, Biserica Schei, înălțată lângă platoul Gruiului, cea care a fost arsă de otomani, însă refăcută puțin mai târziu, Biserica Marina, ridicată peste o veche zidire mică și fără turle, Biserica Olari, închinată Sfântului Gheorghe, Biserica Fundeni, Biserica Sfântul Ilie, Biserica Flămânda, Mănăstirea Negru Vodă, Biserica Bărăția, Biserica Sfânta Troiță, Biserica Bradul, Biserica Sfânta Vineri și Biserica Șubești, locaș de cult construit cu sprijinul și finanțarea breslei de negustori de șube.
M.I.
0 Comentarii