Carol I a inaugurat calea ferată Pitești-Curtea de Argeș
Gara Regală din Curtea de Argeş a fost construită în anul 1898, pe vremea regelui Carol I, de arhitectul francez Andre Lecomte de Nouy. Inaugurarea şi punerea în circulaţie a căii ferate Piteşti-Curtea de Argeş, în lungime de 38,4 kilometri, a fost făcută chiar de regele Carol I. Investiţia s-a ridicat la 7.887.846 lei aur, potrivit documentelor vremii. Sala de aşteptare a gării era, pe vremuri, folosită ca sală de bal pentru protipendada argeşeană. Înainte de război, în fiecare an, aici se organiza „Balul primăverii”.
A practicat avocatura, deși era orb
La 28 februarie 1889, Vasile Teodorescu s-a înscris în corpul avocaţilor argeşeni. După 33 de ani de practicare a avocaturii, el şi-a pierdut vederea. Acest handicap nu l-a împiedicat însă să profeseze, ajutat şi de fiul său Romulus, devenit şi el membru al Baroului Argeş.
Reforma agrară din 1864
La 14 august 1864 a fost promulgată reforma agrară. Prin aplicarea acestei legi, la Stâlpeni au fost împroprietărite 150 de familii de clăcaşi. Aceştia au primit 330 de hectare din şase moşii existente la acea dată.
Militarii germani au topit clopotele unor biserici argeşene
În primul război mondial, nemţii au făcut ravagii în Argeş. Soldaţii germani au confiscat clopotele bisericilor din Stâlpeni, Livezeni şi Rădeşti şi le-au trimis în Germania pentru a fi topite şi transformate în gloanţe. De asemenea, localnicilor le-au fost ridicate cazanele de aramă şi alambicurile pentru fabricarea ţuicii. Ca să le salveze, oamenii le îngropau sau le ascundeau în puţuri.
Sala de teatru de la fabrica de butoaie
În 1880, germanul Ukler construieşte pe proprietatea sa de pe strada Lascăr Catargiu o sală de teatru. Sala era iluminată cu gaz şi avea cabine pentru actori. La parter erau bănci tapiţate cu muşama, 12 loje şi un balcon. După 1880, sala Ukler s-a numit Universala Lehrer, care cuprindea teatru, operă, operetă şi revistă. În 1912, Franz Lehrer vinde clădirea lui Gheorghe Iureş care o transformă în fabrică de butoaie.
(Informaţii selectate din “Piteşti-620, memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)
0 Comentarii